Aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, țară care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre.
Datele Eurostat arată că numai în 2018, 8.621 de fete au devenit mame înainte de vârsta majoratului (10-17 ani), iar 725 dintre ele s-au aflat în această situație înainte de a împlini 15 ani. Situația este cu atât mai critică, cu cât mai puțin de două procente dintre acestea spun că au interacționat cu serviciile publice de asistență socială, potrivit unei anchete sociologice realizate de Salvați Copiii România.
Analiza privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate a gravidelor, copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, realizată sub forma unei anchete sociologice și lansată în 7 iulie, în cadrul dezbaterii organizate de Salvați Copiii România și Administrația Prezidențială, relevă câteva aspecte cronice și cu repercusiuni sociale.
– sub 2 procente dintre mamele minore spun ca au interacționat cu serviciile publice de asistență socială.- 83% dintre mamele minore nu mai frecventau școala la momentul completării chestionarului. Dintre acestea, 64% abandonaseră școala înainte de sarcină.- Aproximativ 20% dintre gravidele și mamele minore afirmă că locuiesc în gospodăria de proveniență a partenerului, însă sub 2 procente dintre acestea sunt căsătorite legal;
– aproape 70% dintre respondenți afirmă că locuiesc într-o casă cu cel mult două camere;
– la nivelul întregului eșantion, doar 1/3 dintre respondenți afirmă că au grup sanitar în locuință, procentul fiind semnificativ mai scăzut în cazul gospodăriilor cu mame minore.- Vârsta tatălului, la nașterea copilului, în cazul mamelor minore este în medie cu apoximativ 5 ani mai ridicată, de 20.6 ani, cu valori cuprinse între 14 și 39 de ani. În valori procentuale, tatăl este el însuși minor în doar aproximativ 10% din cazuri.
„Fenomenul mamelor minore s-a cronicizat în România de-a lungul anilor, cu consecințe care privesc atât siguranța și bunăstarea celor doi copii – mama adolescentă și nou-născutul, cât și societatea în ansamblul ei.Statutul social vulnerabil al acestor mame este moștenit de copiii lor și suntem în fața unui cerc vicios pe care nu îl putem depăși fără politici publice focusate și cât mai concrete”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv al Organizației Salvați Copiii România.
Rezultatele discuțiilor din cadrul mesei rotunde din 7 iulie vor fundamenta un set de măsuri pentru îmbunătățirea sănătății gravidelor, mamelor și copiilor la nivelul zonelor rurale defavorizate, precum și îmbunătățirea sistemului de sănătate destinat îngrijirii nou-născuților prematuri.
„Prevenirea maternității timpurii și a consecințelor asociate implică atât acces la informare, inclusiv prin intermediul disciplinei Educație pentru Sănătate, cât și îmbunătățirea accesului la servicii medicale, cu precădere în zonele rurale.Avem nevoie de sinergia tuturor actorilor cu responsabilitate, de politici coerente, sustenabile și fundamentate pe dovezi pentru reducerea decalajelor înregistrate de țara noastră, pentru îmbunătățirea vieții copilelor condamnate la o maturizare bruscă și schimbarea destinului nou-născuților”, a declarat Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial, Departamentul Sănătate Publică.
Potrivit datelor semidefinitive publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pentru anul 2019, aproape 10% (9.44%) din totalul nașterilor a provenit din rândul adolescentelor. În cifre absolute, este vorba despre 700 de nașteri la minore sub 15 ani și de 16.831 de nașteri la adolescentele cu vârste între 15-19 ani.
Prin comparație, state ca Danemarca, Slovenia și Luxemburg înregistrează sub 50 de nașteri anual la mame sub 18 ani. Există și trei țări europene – Finlanda, Danemarca și Olanda – în care nicio fată sub 15 ani nu a devenit mamă în anul 20181.Dincolo de vulnerabilitățile sociale, problema mamelor minore are consecințe pe termen lung atât asupra mamei, cât și asupra copilului, de la cele medicale – prematuritatea și problemele asociate – până la cele psiho-sociale.
În România, rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de născuți vii în 2019 (date temporare, INS), aproape dublă față de media Uniunii Europene (3,5 la mie).Potrivit datelor provizorii INS pentru anul 2019, cele mai mari rate ale mortalității infantile (la mia de copii născuți vii) s-au înregistrat în județele:
– Tulcea – 15.6 la mie;
– Mehedinți – 11.7 la mie;
– Constanța – 9.5 la mie;
– Vrancea – 9.3 la mie;
– Mureș – 9 la mie.
Sursa: www.euractiv.ro
- Un nou sondaj dă peste cap calculele pentru Primăria București. Distanță importantă pentru primii doi candidați
Cursa pentru Primăria Capitalei este una extrem de strânsă, iar câștigătorul depinde de mobilizarea oamenilor la vot, arată un sondaj INSCOP publicat joi. Daniel Băluță, primarul PSD al Sectorului 4, conduce clasamentul celor care au exprimat o opțiune de vot. Ambii candidații, Ciprian Ciucu și Daniel Băluță, au crescut în sondajul realizat în perioada 2-3 decembrie, față … - Înalta Curte vrea din nou să sesizeze Curtea Constituțională pe legea privind pensiile speciale
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a convovat pentru mâine, 5 decembrie, la ora 12, Secțiile Unite ale instanței supreme pentru a analiza oportunitatea sesizării Curții Constituționale cu privire la noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților. Iată integral textul convocatorului: „În conformitate cu dispozițiile art. 10 pct.2 lit,a) … - Operațiunea „Mama sunt eu”. Rețeaua secretă a primarului Ciucu: mama, sinecurile la Stat și mâncarea de campanie
Numele Angelina Ștefan nu spune mare lucru alegătorilor din București, însă în spatele ușilor închise din Primăria Sectorului 6, acesta deschide orice lacăt. Mama primarului Ciprian Ciucu nu este o simplă pensionară, ci o verigă cheie într-o rețea complexă de influență, bani publici și numiri politice controversate. De la împărțirea hranei în campanie, la accidentele … - EXCLUSIV DOC. Dovada clară despre cum încasa Cătălin Drulă șpăgile de la drumari prin Asociația Pro Infrastructură
Fostul ministru al Transporturilor și candidat al USR la Primăria Capitalei ar fi creat un mecanism ingenios prin care constructorii de drumuri erau obligați să „doneze” către un ONG apropiat USR – pentru a primi plățile de la stat. Mandatul său la Ministerul Transporturilor a devenit simbolul unei noi generații de corupție: corupția cu acte … - Jaf din banii românilor pentru corupții din partide: Indemnizații de 27.000 lei net la Aeroporturi București, aprobate de Ministerul Transporturilor
În plină perioadă în care Guvernul Bolojan propune reforme în administrația de stat, Ministerul Transporturilor a aprobat o indemnizație de 46.560 lei brut/lună (circa 27.200 lei net) pentru fiecare membru din Consiliul de Administrație al Companiei Naționale Aeroporturi București (CNAB). De regulă, un consiliu de administrație se întrunește o dată pe lună. Fondul Proprietatea, acționar …
