Nu doar magistrații au scăpat momentan cu pensiile speciale intacte, cu ajutorul celor patru judecători ai CCR propuși de PSD care au boicotat ședința. Sunt opt categorii de privilegiați pentru care reforma nu a putut fi pusă în practică. Judecătorii CCR propuși de PSD au boicotat de două ori ședința în care se discutau pensiile speciale ale magistraților. Pe 28 și 29 decembrie. Nu au intrat în sală și nu a fost cvorum. Astfel, legea nu va intra în vigoare pe 1 ianuarie 2026, așa cum prevăzuse Guvernul Bolojan. Următoarea ședință a CCR e programată pe 16 ianuarie, ora 10.
Pe 1 septembrie, premierul Ilie Bolojan vorbea apăsat despre pensiile speciale și pensionarea anticipată.
„Magistraţii români ies astăzi la pensie la 48-49 de ani. O pensie medie în magistratură trece de valoarea în 24.000 de lei. Dar numeroase pensii ajung inclusiv la 35.000 – 40.000 de lei, în mod special pentru magistraţii care au avut şi funcţii de conducere”.
Astfel li se adresa premierul parlamentarilor în fața cărora își angaja răspunderea pentru pachetul doi de măsuri. Din pachet făcea parte și reforma privind pensiile speciale ale magistraților.
„Trebuie să restabilim dreptatea! Păstrăm respectul pentru magistraţi! Înţelegem contribuţia lor majoră în societate! Dar, în acelaşi timp, trebuie să asigurăm o doză de echitate”, mai spunea prim-ministrul.
Prima variantă a legii privind pensiile speciale, trântită de CCR
Proiectul prevedea, în prima formă, o tranziție de 10 ani până la pensionarea la 35 de ani. Și un cuantum maxim al pensiei de 70% din ultimul venit net.
„Chiar şi cu această scădere, pensiile magistraţilor rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000-15.000 de lei nu asigură independenţa şi respectul de care un magistrat are nevoie”, argumenta Ilie Bolojan, potrivit news.ro.
Legea a fost trântită de Curtea Constituțională pe 20 octombrie, pe motiv că Guvernul Bolojan nu a așteptat cele 30 de zile legale avizul CSM. Era o respingere pe formă, care a mai dat puțină speranță guvernanților.
A început o luptă inclusiv în interiorul Coaliției pentru a repara legea astfel încât a doua tentativă să treacă de Curte. Sorin Grindeanu a discutat cu magistrații și a propus un grup de lucru. Premierul a refuzat varianta. A considerat că nu e nici timp de așa ceva, și nici nu există vreun argument. Magistrații fuseseră consultați și refuzaseră oricum orice modificare.
Nici consultările cu președintele de la Cotroceni nu au făcut minuni. Magistraților li s-a făcut o concesie totuși. Perioada de tranziție până la pensionarea la 65 de ani a crescut la 15 ani.
Premierul a refuzat să se atingă de cuantum. Magistrații cereau să aibă 80% din venitul brut, ceea ce însemna că puteau ajunge ușor la 100% din venitul net, situații care se întâmplă și acum.
Contrele din Coaliție se purtau pe bani mulți. 231 de milioane de euro, fonduri din PNRR, pentru jalonul referitor la pensiile speciale. Jalon pe care România nu este sigură că îl mai poate salva oricum.
Pensiile speciale ale magistraților, proiect-pilot pentru alți privilegiați
Actul normativ avea un scop mai mare decât să restabilească firescul în privința privilegiilor magistraților. Legea pentru aceștia din urmă ar fi urmat să devină proiect-pilot pentru a micșora cuantumul și a reduce pensiile speciale ale tuturor celorlalte categorii de speciali:
– magistrații
– diplomații
– angajații Curții de Conturi
– funcționarii parlamentari
– personalul aeronautic navigant
– personalul auxiliar din instanțe
În noiembrie 2025, erau 11.788 de beneficiari de pensii de serviciu. Autoritățile se feresc de termenul de pensii speciale, așa că au găsit acest eufemism, pensii de serviciu, ca să nu pară că unii sunt mai presus de restul cetățenilor.
Cei mai mulți speciali sunt magistrații – 5.768. Pensia lor medie este și cea mai mare – 25.416 lei.
Diplomați sunt 784, iar pensia medie este de 6.975 de lei.
Funcționari parlamentari, 872. Pensia medie, 6.225 de lei.
Aviatori sunt 1.337, cu o pensie medie de 8.078 de lei.
La Curtea de Conturi sunt 677 de speciali. Pensia medie, 10.202 lei.
Personalul auxiliar din instanțe reprezintă 2.350 de pensionari, cu pensie medie de 7.071 de lei.
Pe lângă aceștia, de pensii de serviciu au parte și polițiștii, și militarii. Aici ar intra și angajații serviciilor de informații. Ei pot ieși la pensie mai devreme decât restul cetățenilor.
Planurile din toamnă, amânate pentru 2026
În plus, premierul avea planuri mari. Să reducă la jumătate perioada pentru acordarea șomajului. Și să descurajeze pensionarea anticipată pentru toată lumea, nu doar pentru speciali.
A prezentat, pe 25 septembrie, măsurile din pachetul 3. Pachet care nu s-a mai concretizat în 2025. „Este nevoie să introducem în pachetul 3 de măsuri reguli de reducere a aparatului din administrația centrală, din serviciile deconcentrate, de comasare și fuziuni ale unor instituții.
De asemenea, vom avea în vedere clarificări privind vârsta de pensionare, eliminarea posibilității de pensionări anticipate, reducerea perioadei de șomaj, precum și susținerea unor proiecte de dezvoltare economică”, spunea Ilie Bolojan în urmă cu trei luni.
Finalul anului vine cu o altă realitate. Pensiile speciale nu au fost reduse în fapt, pentru că legea nu a trecut la timp de controlul constituțional. Perioada de șomaj este tot de un an. Pensionarea anticipată este în continuare un fenomen. La final de an, rămân puține rezultate și multe întrebări. Va reuși premierul, de unul singur, să facă reformele promise? Îl vor ajuta sau încurca frații mai mari din Coaliție, cei care dictează și tonul, și ritmul, adică social-democrații? Va suporta sistemul să-și piardă parțial din privilegii și să își întoarcă fața către cetățeni?
