ONG-urile de mediu au blocat în ultimii ani mai multe proiecte strategice în energie și infrastructură. Organizațiile finanțate din afara țării au dus un război la baionetă în sălile de judecată pentru a bloca dezvoltarea țării, dar și prin presiunea pusă pe politicieni.
Asociația de mediu Bankwatch România – filiala Cluj a depus la Curtea de Apel Cluj cererea de suspendare a Acordului de Mediu pentru hidrocentrala Bumbești-Livezeni, pe motive de impact negativ asupra mediului. Organizația susține că acordul de mediu are probleme legale majore și un risc ridicat socio-economic. Același ONG a încercat să stopeze și gazoductul Tuzla-Podișor, care transportă gazele din Marea Neagră.
Construirea Autostrăzii A1 a fost blocată timp de 3 ani din cauza unei o colonii de lilieci, descoperită într-o peșteră de pe dealul satului Șoimuș. Lucrările pe lotul de 22 de kilometriau început în primăvara lui 2014. Timp de un an, peștera a fost monitorizată de specialiști, care au concluzionat că aici ajung lilieci din specii comune, care nu necesitau măsuri speciale de protecție. A fost nevoie însă de noi avize de mediu și de construcție, pentru continuarea lucrărilor, obținute abia la începutul anului 2017.
Și peștii din Crișul Alb au pus probleme în construirea barajului început în urmă cu aproximativ 35 de ani. Reprezentanții unui ONG au arătat, în instanță, că nu există studii de mediu cu privire la proiect și că lucrările vor duce la deteriorarea râului în care trăiesc șapte specii de pești. Statul român a alocat până în prezent peste 148 de milioane de lei pentru realizarea investiției, a cărei valoare totală a fost estimată la aproape 168 de milioane de lei.
Și astfel, aparent, nu lipsa fondurilor a fost principala cauză a eșecului construcției infrastructurii rapide în România. Începând cu 2013, sistarea lucrărilor pe alte tronsoane din autostrada Lugoj – Deva au fost puse pe seama „tunelurilor” pentru urși. Valoarea estimată a contractului pentru lucrări a fost între 2,28 și 2,59 miliarde de lei. Și gândacul cafeniu a pus probleme constructorilor pe alte tronsoane mari de șosele.
Actualul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, susține că a întrebat serviciile de informații despre ONG-urile care au blocat dezvoltarea proiectelor de infrastructură în ultimii ani. Ministrul spune că a primit în unele cazuri un răspuns, iar în alte nu a primit nimic.
„Au fost contestații depuse de către niște ONG-uri care au considerat că respectivele zone sunt în pericol din punct de vedere al mediului, iar instanțele au dat suspendări ale acordului de mediu. Orice decizie a unei instanțe este executorie.Ce pot să vă spun sigur este că am scris foarte des și am cerut informații foarte clare structurilor de intelligence ale României pentru aceste lucruri. La o parte am primit răspuns, la o parte nu. Nu divulg lucruri pe care nu am voie să le divulg”, a declarat Bogdan Ivan.
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja a depus mai multe plângeri penale împotriva ONG-urilor de mediu care au vrut să blocheze construcția hidrocentralelor și exploatrea gazelor din Marea Negră.
Burduja a susținut că aceste organizații reprezintă interese din afara țării și vor să distrugă securitatea energetică a țării.
În parlament este un scandal uriaș. Mai mulți aleși cer demisia Ministrului Diana Buzoianu pentru că refuză să semneze autorizațiile de mediu pentru mai multe hidrocentrale începute în urmă cu mai mulți ani.
