ONG-iștii USR, de la Declic, au reușit să blocheze un baraj cu rol strategic pentru România: Era gata în proporție de 90%

Reprezentanţii Administraţiiei Naţionale ”Apele Române” afirmă, după ce Curtea de Apel Cluj a admis o acţiune a unor activişti de mediu şi a anulat autorizaţia de construire, emisă în 1987, a Barajului de la Mihăileni, de pe râul Crişul Alb, din judeţul Huneodara, că prin blocarea investiţiei, aproape terminată, comunităţile locale rămân expuse unor riscuri hidrologice, finalizarea acumulării fiind „esenţială” pentru protejarea vieţii şi bunurilor populaţiei.

„Acumularea Mihăileni este o lucrare de importanţă naţională, cu potenţial ridicat de contribuţie la dezvoltarea infrastructurii hidrotehnice din bazinul hidrografic Crişul Alb. Aceasta va permite o gestionare eficientă a resurselor de apă, cu beneficii pentru protecţia împotriva inundaţiilor, asigurarea apei la folosinţe (populaţie şi industrii), potenţialul de producerea a energiei regenerabile şi dezvoltarea durabilă a regiunii. Barajul Mihăileni oferă şi o resursă strategică de apă potabilă, esenţială în contextul secetelor prelungite provocate de schimbările climatice”, explică AN Apele Române într-un comunicat de presă.

Istoricul investiției și stadiul lucrărilor

Sursa citată menţionează că investiţia a fost aprobată iniţial prin Hotărârea Consiliului de Miniştri nr. 243/1985 şi Decretul nr. 92/1987, iar indicatorii tehnico-economici au fost reaprobaţi prin Hotărârea de Guvern 637/2018. 

„Execuţia barajului Mihăileni a fost realizată în baza Autorizaţiei de construire emisă în anul 1987 conform legislaţiei din perioada respectivă. Lucrările conexe ce se află în diverse stadii se execută în baza autorizaţiilor emise în anii 2024–2025 (devierile de drumuri şi reţele electrice). Lucrările aferente barajului sunt finalizate integral, în prezent fiind în diverse etape de execuţie devierile de drumuri şi reţele electrice. Din totalul valorii de investiţie (cca. 173 milioane de lei), asigurată din fonduri publice, au fost efectuate plăţi în valoare de cca. 147 milioane de lei”, precizează sursa citată. 

Potrivit aceleiaşi surse, în ultimii patru ani, proiectul nu a putut fi termnat din cauza unor litigii iniţiate de activişti de mediu, care au determinat „suspendări repetate” ale procedurilor administrative şi au dus la „blocarea unei investiţii aflate într-un stadiu avansat de execuţie”. 

„În noiembrie 2022, Tribunalul Cluj a respins iniţial cererea de anulare a autorizaţiei de construire, considerând demersul inadmisibil la acel moment, ceea ce a oferit legitimitate continuării lucrărilor pentru o perioadă. Anularea autorizaţiei din data de 16 februarie 2026 intervine într-un moment în care majoritatea lucrărilor sunt deja realizate, iar cheltuielile publice au fost efectuate în proporţie covârşitoare. În aceste condiţii, consecinţele nu sunt doar administrative, ci afectează direct siguranţa populaţiei şi pune sub semnul întrebării eficienţa utilizării banului public”, precizează sursa citată.

Riscuri pentru comunități și rolul barajului

Reprezentanţii AN Apele Române consideră că blocarea unui proiect aproape finalizat înseamnă „pierderea unor sume uriaşe de bani publici deja cheltuiţi şi ratarea beneficiilor socio-economice planificate de statul român timp de peste trei decenii”. 

„Această situaţie produce efecte directe asupra interesului public: o lucrare aproape finalizată nu poate fi pusă în funcţiune, iar fondurile publice deja investite nu îşi pot produce utilitatea pentru care au fost alocate”, subliniază specialiştii Apele Române.

Potrivit acestora, sectorul superior al râului Crişul Alb are caracter torenţial, cu profil îngust şi albie majoră redusă, ceea ce favorizează producerea rapidă a viiturilor chiar şi la precipitaţii moderate, iar amplasarea strategică a barajului permite controlul debitelor atât în perioadele de viitură, cât şi în perioadele de secetă. 

„Funcţiunile esenţiale ale obiectivului sunt apărarea împotriva inundaţiilor, asigurarea alimentării cu apă pentru populaţie şi economie, regularizarea debitelor în perioade de secetă. În lipsa finalizării investiţiei, aceste beneficii nu pot fi valorificate integral, iar comunităţile rămân expuse unor riscuri hidrologice cunoscute. Chiar şi înainte de finalizarea integrală, acumularea a demonstrat eficienţă prin reţinerea unor volume semnificative de apă în episoadele hidrologice recente, contribuind la protejarea a aproximativ 17.000 de locuitori din Crişcior, Brad şi Vaţa de Jos”, menţionează sursa citată.

Aceeaşi sursă precizează că, deşi o parte dintre lucrările conexe sunt încă în execuţie, acumularea „şi-a demonstrat deja utilitatea”. Astfel în timpul ploilor abundente din ianuarie 2024 şi mai 2025, în lacul de acumulare au fost reţinute volume semnificative de apă – aproximativ 2,5 milioane metri cubi, respectiv 3 milioane metri cubi – contribuind la reducerea riscului de inundaţii pentru circa 17.000 de locuitori din localităţile Crişcior, Brad şi Vaţa de Jos.

„Având în vedere stadiul avansat de realizare a obiectivului, resursele financiare deja angajate din fonduri publice, precum şi rolul esenţial al acumulării în reducerea riscului la inundaţii pe râul Crişul Alb şi în asigurarea necesarului de apă pentru populaţie şi economie, continuarea lucrărilor reprezintă o măsură responsabilă în interes public”, precizează aceeaşi sursă.

Poziția instituției față de decizia instanței

Specialiştii de la Apele Române susţin că instituţia a demonstrat „deschidere” pentru actualizarea standardelor de mediu, chiar şi pentru un proiect început în 1987.

„Legislaţia nu poate fi folosită ca un instrument de blocare perpetuă. Protejarea biodiversităţii trebuie să coexiste cu protejarea speciei umane. Deşi Curtea de Apel Cluj a emis o decizie de blocare, Apele Române au datoria legală şi morală de a transforma o investiţie publică realizată în proporţie covârşitoare într-un obiectiv funcţional, nu într-o lucrare abandonată. Protecţia vieţii şi a bunurilor populaţiei, utilizarea responsabilă a resurselor publice şi gestionarea durabilă a resurselor de apă reprezintă priorităţi fundamentale ale Administraţiei Naţionale „Apele Române”, iar finalizarea acumulării Mihăileni este esenţială pentru îndeplinirea acestor obiective”, se mai arată în comunicatul citat.

Marţi, reprezentanţii Consiliului Judeţean Hunedoara au reclamat că activiştii de mediu ”blochează definitiv” proiectul privind construirea Barajului Mihăileni. ”România şi judeţul Hunedoara nu îşi permit să piardă această investiţie de la Mihăileni, aflată aproape de finalizare şi ale cărei lucrări s-au derulat constant pe parcursul anilor, în baza fondurilor alocate de către Guvern”, afirma şeful CJ Hunedoara, Laurenţiu Nistor.

Reacții din partea autorităților și a activiștilor

La rândul lor, reprezentanţii Declic, cei care au introdus acţiunea în instanţă, au arătat, într-un comunicat de presă, că magistraţii de la Curtea de Apel Cluj au admis recursul Declic şi au decis anularea autorizaţiei de construcţie şi constatarea caducităţii autorizaţiei emise în anul 1987 pentru Barajul Mihăileni.

”Instanţa a stabilit că lucrările nu pot continua fără o autorizaţie valabilă şi actualizată. Judecătorii confirmă astfel că proiectul nu poate fi dus mai departe pe baza unor acte administrative vechi de aproape 40 de ani, după decenii de abandon şi schimbări majore ale acestuia”, au susţinut reprezentanţii Declic.