România va pierde, de la anul, 4 miliarde de euro anual

Până să ajungă România să cheltuie cele 33 de miliarde de euro pe care îi vom primi de la UE, pierdem 4 miliarde de euro din banii noștri.

Economia României suferă de o boală gravă, deficitul comercial, adică importăm mai mult decât producem. În 2019 s-au cheltuit pe importuri cu 17 miliarde de euro mai mult decât am încasat pe bunurile exportate.

Guvernul a cheltuit și el cu 10 miliarde de euro mai mult decât a putut să strângă.

Cu toate acestea economia a continuat să crească datorită investitorilor străini care aduc bani în țară, datorită românilor plecați la muncă în străinătate care trimit și ei bani în România și datorită Guvernului care se împrumută de la bancheri.

Cel mai mare plus l-au adus exportatorii români de servicii care au reușit să exporte cu 8,5 miliarde de euro mai mult decât s-a cheltuit pe importul serviciilor.

Astfel că supraviețuirea economiei românești este datorată în mare parte acestor exportatori de servicii care reusesc să compenseze risipa guvernanților și consumul românilor de mărfuri străine.

Mai mult de jumate din excedentul de 8,5 miliarde de euro al comerțului extern cu servicii se datorează transportatorilor (4,34 miliarde de euro) iar o treime vine din comerțul cu servicii IT și de comunicații (3 miliarde de euro).

O sursă majoră de deficit este turismul, unde pierdem anual 2 miliarde de euro din cauza românilor care preferă sa-și facă vacanțele în afara țării.

Transportatorii aduc în țară mai mulți bani decât investitorii străini și achită peste 40% din datoriile Guvernului create într-un an.

”Fiecare al patrulea leu pierdut din comerțul de bunuri se întoarce din comerțul cu servicii de transport și fiecare 4 lei din 10, cheltuiți de Guvern peste propriile venituri, se întorc din excedentul comerțului cu servicii de transport”, avertizează Petrișor Peiu, analist.

Printr-un nou pachet normativ adoptat de europarlamentarii din Comisia pentru Transport și Turism a Parlamentului European (TRAN), în data de 8 iunie 2020, veniturile transportatorilor români se vor înjumătății.

Noul act normativ intitulat Pachetul de mobilitate nr. 1 va duce la pierderea a 4 miliarde de euro.

„Alianță Auto Europeană” (European Road Alliance) formată din 8 state UE: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Suedia, la care se adaugă Norvegia, a impus prin presiuni politice acest pachet care este de fapt ”un set de îngrădiri majore ale liberei circulații de bunuri și de persoane pe piața europeană”, după cum afirmă analistul Petrișor Peiu, pentru spotmedia.ro.

Una din măsurile adoptate în acest pachet legislativ European, obligă camioanele să se întoarcă acasî la fiecare 8 săptămâni.

”Această obligație nu creează nicio problemă pentru un camion înmatriculat în Germania sau Austria, aflate geografic în centrul Europei, dar pentru un camion din România duce la o medie de 6 zile pierdute la fiecare 8 săptămâni, ceea ce se traduce în pierderi de cifră de afaceri de 10-14%. Revenirea în România la fiecare 8 săptămâni ar însemna 1.000 de camioane în plus zilnic pe drumurile europene și la frontiere, fără nicio justificare economică”, afirmă Peiu.

Imediat după publicarea pachetului normativ se va impune întorcerea acasă a șoferilor odată la 3-4 săptămâni și li se va interzice efectuarea repaosului săptămânal normal în cabină.

”Peste 60.000 de șoferi vor trebui să se întoarcă acasă la fiecare 3 sau 4 săptămâni, fapt  ce va necesita creșterea capacității de transport și conform estimărilor ar însemna până la 400 de noi zboruri cu avionul sau 1.200 de autocare sau o alternativă între aceste 2 moduri de transport în vederea transportării între 2.000 – 3.000 șoferi zilnic”, calculează Petrișor Peiu.

Ramura la care sunt și românii competitivi, transportul de marfă pe distanțe lungi, va fi reformată în dezavantajul României și va duce la pierderea a 4 miliarde de euro anual.

Ce păzesc cei 33 de europarlamentari români de la Strasbourg și Bruxelles?

• 
  Spălătoria de la ÎCCJ anulează condamnarea fostului primar liberal din Cernavodă și dispune eliberarea lui
  Răsturnare spectaculoasă de situație în unul dintre cele mai urmărite dosare de corupție din administrația locală din Constanța. Fostul primar al orașului Cernavodă, Liviu Cristian Negoiță, condamnat definitiv în ianuarie la patru ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, a fost achitat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție și urmează să fie pus imediat în libertate. Decizia pronunțată miercuri, 27 mai 2026, de completul format din judecătoarele Valerica Voica, Anca Barbu și Andreea-Mona Cazacu desființează atât hotărârea Curții de Apel Constanța, cât și sentința Tribunalului Constanța, care îl trimiseseră după gratii pe fostul edil. Instanța supremă a concluzionat …
• 
  Schema firmelor-fantomă care au luat milioane de la bănci: DIICOT descrie cum erau fabricate bilanțuri false pentru credite uriașe
  O rețea care ar fi folosit firme fără activitate reală, bilanțuri contabile falsificate și tranzacții fictive pentru a obține credite bancare de aproape 18 milioane de lei este descrisă într-o hotărâre pronunțată de Tribunalul București, după ce DIICOT a anchetat o schemă care ar fi vizat mai multe instituții bancare. Instanța a validat acum un acord de recunoaștere a vinovăției pentru unul dintre inculpați, acuzat că a pus la dispoziția grupării societăți comerciale folosite pentru accesarea frauduloasă a finanțărilor și pentru simularea unor afaceri profitabile doar pe hârtie. Cum erau „fabricate” firme de milioane doar pe hârtie: dosarul DIICOT care zguduie sistemul …
• 
  Realitatea Plus, sancționată din nou de CNA cu întreruperea emisiei timp de trei ore
  Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis miercuri sancționarea Realitatea Plus, cu obligarea postului de televiziune de a difuza – în ziua de joi, 4 iunie 2026 – timp de 3 ore, între orele 18.00 şi 21.00, numai textul deciziei de sancţionare. Potrivit unui comunicat transmis de CNA, Consiliul a constatat în ședința de miercuri încălcarea prevederilor art. 84 alin. (1) din Codul de reglementare a conţinutului audiovizual în cadrul unor emisiuni difuzate în perioada 6 – 31 ianuarie şi prezentate în 34 din cele 38 de rapoarte analizate. Conform prevederilor legale invocate, „în programele de ştiri şi dezbateri, informarea în …
• 
  Judecătorii au anulat ordinele date de ministrul Transporturilor: Voia să transfere 5 mari proiecte de infrastructură, în valoare de 10 miliarde de euro
  Disputa dintre conducerea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii (MTI) intră într-o nouă etapă, după ce Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) privind suspendarea ordinului ministrului Radu Miruţă privind transferul a cinci proiecte mari de infrastructură la CNIR. Curtea de Apel București a suspendat ordinele ministrului Transporturilor Curtea de Apel Bucureşti a admis, astăzi, cererea de suspendare a ordinului de ministru care prevedea transferul proiectelor, cerere formulată de CNAIR, în urmă cu câteva zile, după cum anunţa chiar de Cristian Pistol, directorul general al CNAIR.  Miercuri a venit şi verdictul completului de judecată: „Solutia pe …
• 
  Uzina Mecanică Orăștie: de la producția de aruncătoare de grenade cu 5000 de angajați, la hale părăsite și copaci crescuți într-o fabrică unde au mai rămas 90 de salariați
  Cândva un contributor important al industriei de armament din România, Uzina Mecanică Orăștie mai este parte din industia de profil doar cu un cod CAEN. Captivă într-un cerc vicios de management provizoriu, numiri politice și lipsă de comenzi militare, compania supraviețuiește la limită, din producție civilă. Liniile de producție de armament sunt dezasamblate și în conservare, iar infrastructura se prăbușește sub greutatea birocrației și a dezinteresului autorităților de la București. O poveste nu foarte SAFE despre industria română de apărare.  Nicolae Stoica a intrat pe poarta Uzinei Mecanice Orăștie în această dimineață la fel cum a făcut-o în ultimii 40 …
• 
  Una din cele mai cunoscute foste fabrici din Cluj devine hub regional de inovație: Investiția se face cu bani de la UE
  Fosta fabrică Clujana devine hub regional strategic. Consiliul Judeţean (CJ) Cluj anunţă că iniţiază, în parteneriat cu Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest, o investiţie menită să transforme platforma fostei mare fabrici de încălţăminte Clujana într-un centru strategic de referinţă. Aici se vor implementa proiecte pe inovare, cercetare aplicată şi transfer tehnologic către mediul economic. CJ Cluj dă detalii despre investiție „Viitorul hub va integra funcţiuni complementare esenţiale pentru dezvoltarea ecosistemului regional de inovare, respectiv: un FabLab dedicat prototipării şi dezvoltării de produse, un incubator de afaceri destinat startup-urilor şi antreprenorilor inovatori, precum şi dezvoltarea de servicii de transfer tehnologic şi …
• 
  Scandal monstru la APIA Buzau! Acuzatii de abuzuri si musamalizari (accidente rutiere ascunse, deturnare de fonduri, numiri ilegale, etc.)!
  „Plicul pe sub usa„ Povestea scadalurilor de la APIA Buzau a inceput in urma cu cativa ani, cand in aceasta institutie “putin dernajata” de presa si organele statului s-au aciuat tot felul de personaje: de la lipitori de afise, pana la “neica nimeni” care voiau un post caldicel, ca rasplata de partid! Ce este interesant, in sesizare se regasesc numele unor “atarnatori” si “lipitori de afise” din aproape toate partidele buzoiene! Daca se dovedesc reale, fie si in parte, faptele mentionate in sesizare…situatia este foarte grava si ofera un tablou din ziua de azi, asupra abuzurilor si cheltuirii banilor publici …
• 
  „Nota 4, stai jos!” – Mihai Fifor, despre criza din educație: „Statul român riscă să rămână repetent pentru a treia decadă consecutivă”
  Deputatul Mihai Fifor (PSD) afirmă că România se pregătește pentru examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat pe fondul unei crize profunde în educație, pe care statul a ignorat-o timp de decenii. Mihai Fifor: Examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat încep în aproximativ o lună, într-o țară în care educația este tratată de ani de zile „la și altele” Mihai Fifor a scris, într-o postare pe Facebook, că examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat încep în aproximativ o lună, într-o țară în care educația este tratată de ani de zile „la și altele”. „O bombă cu ceas plantată după 1989 care astăzi ne explodează …
• 
  George Simion reacţionează la eticheta „vector de dezinformare”, primită la un eveniment patronat şi găzduit de Nicuşor Dan: „Încearcă să pună eticheta de «dezinformare» pe orice voce critică, fie politică, fie din mass-media”
  Liderul AUR, George Simion, a reacţionat în urma faptului că ONG-ul „România imună” s-a folosit de fotografiile mai multor membrii ai partidului său ca să ilustreze rezultatele unui raport pe care membrii organizaţiei l-au întocmit în urma unei analize media care s-a derulat pe parcursul a patru luni, spun aceştia. În „Raportul național privind dezinformarea din rețelele sociale din România” au fost inserate fotografii şi titluri din care reiese că George Simion este un „vector care răspândeşte dezinformarea”, alături de prim-vicepreşedintele Dan Dungaciu şi deputatul Dan Tanasă care apar în fotografiile postate pe peretele de prezentare a concluziilor celor care …
• 
  De la cărbune la criză: Anatomia unui sistem energetic lăsat la limita de avarie
  România traversează o schimbare de paradigmă industrială fără precedent, însă graba de a bifa indicatorii europeni de mediu a lăsat Sistemul Energetic Național (SEN) într-un echilibru extrem de fragil. Demolarea rapidă a capacităților de producție pe cărbune nu a fost dublată de o pregătire logistică a rețelelor de stocare, în timp ce infrastructura critică de apă, învechită și subfinanțată, eșuează în a susține reparațiile capitale de la marile baraje hidroelectrice. Rezultatul: comunități întregi lăsate fără apă potabilă și un deficit cronic de energie sigură. Deși discursul public abundă în elogii aduse parcurilor fotovoltaice și tranziției verzi, realitatea tehnică din spatele …