O echipă de arheologi au descoperit un teasc de vin fenician cu o vechime de 2600 de ani

O echipă de arheologi libanezo-germană a descoperit, în urma excavărilor, un teasc de vin fenician cu o vechime de 2.600 de ani în sudul Libanului, a anunţat joi un profesor din cadrul Universităţii Americane din Beirut (AUB), potrivit DPA.

„Este o descoperire foarte importantă întrucât este prima dovadă arheologică a existenţei unei industrii feniciene a vinului în Liban. Ne oferă informaţii despre economia Feniciei”, a adăugat Helene Sader, unul dintre arheologii care a condus echipa.

„Am avut dovezi scrise ale vinului fenician de la Byblos (în nordul Libanului) şi Sidon (în sud), iar acum avem dovezi arheologice referitoare la producţia de vin feniciană”, a spus aceasta.

Cercetările au fost finanţate de AUB, Universitatea Germană din Tubingen şi de Institutul Arheologic German din Berlin.

Presa pentru obţinerea vinului a fost descoperită la Tell el-Burak, la sud de oraşul-port Sidon (în sudul ţării).

„Tell el-Burak a fost mărginit la sud-vest şi sud-est de un zid cu lăţimea de 2,5 metri. La sud de aceste ziduri, am descoperit un teasc pentru vin foarte bine conservat. A fost construit pe versantul dealului”, se precizează într-un comunicat de presă publicat de Universitatea din Tubingen.

În comunicat se mai spune că cercetările de la Tell el-Burak au arătat că strugurii erau cultivaţi pe suprafeţe extinse în localitate.

Experţii presupun că, timp de câteva secole, vinul a fost produs aici pe scară largă.

Vinul avea o semnificaţie deosebită pentru fenicieni, care îl foloseau de asemenea în ceremoniile lor religioase.

Sursa: Agerpres

• 
  Percheziții DNA la Consiliul Județean Brăila / Este vizat șeful CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac 
  După CJ Bistrița și Sălaj, procurorii DNA fac percheziții la CJ Brăila. Procurorii DNA fac percheziții la CJ Brăila, condus de Francisk Iulian Chiriac (PSD). Perchezițiile sunt și la clubul de handbal HC Dunărea Brăila, procurorii suspectând săvârșirea mai multor fapte de corupție. Clubul sportiv HC Dunărea Brăila este condus de ginerele fostului premier Mihai …
• 
  Polițiștii efectuează peste 40 de percheziții pentru a elimina o rețea extinsă de traficanți de droguri
  Poliţiştii fac, miercuri dimineaţă, 43 de percheziţii în judeţele Caraş-Severin şi Dolj, la persoane suspectate de trafic de droguri de risc şi mare risc şi de constituire de grup infracţional organizat. Anchetatorii au stabilit că în anul 2021 şi de la jumătatea anului 2024, în Oraviţa, s-ar fi constituit patru grupări infracţionale organizate, în scopul obţinerii de bani …
• 
  Duminica Orbului, văzută după 36 de ani: Cum am ratat primul tren spre democrație
  Pe 20 mai 1990, România a organizat primele alegeri prezidențiale și parlamentare de după căderea comunismului. A fost un moment istoric – așteptat de generații întregi care visaseră libertatea –, dar rezultatul a arătat că libertatea nu înseamnă, automat, conștiință democratică. Pentru aproape 85% dintre români, opțiunea a fost Ion Iliescu, fost demnitar comunist și lider al Frontului Salvării Naționale (FSN), o structură care moștenea masiv mecanismele vechiului regim. A fost „Duminica Orbului” – nu doar în calendarul ortodox, ci și în istoria noastră colectivă. Într-un sens profund, 20 mai 1990 a fost o zi în care România a ales frica în locul curajului, continuitatea în locul schimbării, familiarul în locul incertitudinii. Votul masiv în favoarea lui Iliescu și a FSN a consfințit o prelungire a regimului ceaușist în haine aparent noi. Partidele istorice, abia reînființate, fără resurse, fără presă, fără vizibilitate reală, au fost condamnate din start la marginalizare. Ion Rațiu, cel care întruchipa spiritul democrației liberale, spunea: „Voi lupta până la ultima picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine.” Dar prea puțini l-au înțeles. Astăzi, după 36 de ani de democrație postcomunistă, avem obligația să privim acel moment cu melancolie dar și cu luciditate. Alegerile din 1990 trebuie înțelese. România venea după un regim totalitar care mutilase nu doar instituțiile, ci și mentalitățile. Frica, obediența, neîncrederea în pluralism erau reflexe adânc impregnate în societate. Mulți au votat cu Iliescu pentru că se temeau de instabilitate, de necunoscut. Iliescu oferea promisiunea unei tranziții „line”, care păstra aparența schimbării, fără a deranja prea tare structurile de putere moștenite. Generațiile tinere trebuie să știe aceste lucruri pentru a învăța. Democrația nu este niciodată un dat, ci o construcție fragilă, care cere vigilență, curaj civic, cultură politică. Fără memorie, riscăm să repetăm aceleași greșeli în forme diferite. În fața tentației autoritarismului modern, a manipulării prin social media, a polarizării toxice, e vital să ne amintim că libertatea nu se dă, se cucerește și se păstrează cu efort constant. Duminica Orbului a fost, poate, inevitabilă în acel moment. Dar a lăsat o rană adâncă: am pierdut un deceniu în cursa noastră spre normalitate. Când Europa Centrală își reforma instituțiile, România se zbătea în mineriade, în compromisuri toxice, în blocaje economice și politice. FSN-ul, ajuns partid-stat, a consolidat o rețea de putere care, sub diverse nume și forme, domină și astăzi multe paliere ale administrației. Duminica Orbului este o oglindă care ne obligă să ne întrebăm, constant: ce alegem când suntem puși în fața unei cotituri? Ne uităm la trecut sau ne lăsăm în voia inerției? Luptăm pentru democrație sau o delegăm altora? A înțelege 20 mai 1990 înseamnă, poate, să ne asigurăm că nicio altă „duminică” din viitor nu va mai fi atât de oarbă.
• 
  TRĂDARE LA VÂRF: Ministrul Ciprian Șerban, surprins într-o escapadă cu Roxana Ilie, „abonata” la banii PSD. O idilă în umbra banilor publici?
  Într-o perioadă în care românii de rând sunt îndemnați la cumpătare, elitele politice par să trăiască într-o realitate paralelă, guvernată de lux, influență și combinații de culise. Ultimul protagonist al unui episod care miroase a sfidare și trădare a interesului public este nimeni altul decât ministrul Ciprian Șerban. Acesta a fost surprins recent într-o vacanță …
• 
  După 7 luni de la explozia blocului din Rahova, ratatul Ciucu s-a decis: blocul va fi demolat
  După exact șapte luni și două zile de la devastatoarea explozie din blocul din Rahova, timp în care viața a cel puțin 400 de oameni a fost dată peste cap, se pare că ratatul Ciprian Ciucu a găsit o soluție.Au trecut exact șapte luni și două zile de la devastatoarea explozie din blocul de locuințe …