Numiri dubioase la Parchete. Sistemul mafiot își reciclează oamenii în funcții cheie

Ministerul Justiţiei a anunțat, luni propunerile pentru funcţiile de conducere de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

Propunerile vor fi comunicate CSM pentru avizul consultativ urmând că ultimul cuvânt în desemnarea procurorilor șefi să îl aibă președintele Nicușor Dan.

 UPDATE 17.05: Ministerul Justiției a anunțat propunerile pentru șefia marilor parchete, într-un comunicat.

• Cristina Chiriac – pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
• Marius Voineag – pentru funcția de adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
• Ioan-Viorel Cerbu – pentru funcţia de procuror-şef al DNA
• Cele două funcții de procuror-șef adjunct DNA
  • Marinela Mincă
  • Marius-Ionel Ștefan
• Codrin-Horaţiu Miron – pentru funcţia de procuror-şef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT)
• Cele două funcții de procuror-șef adjunct DIICOT:
  • Alex-Florin Florența
  • Gill-Julien Grigore-Iacobici

Cum motivează Ministerul Justiției propunerea Cristinei Chiriac pentru șefia Parchetului General:

• „dispune de o experiență profesională vastă și de înalt nivel, dublată de o pregătire juridică remarcabilă, precum și de reale aptitudini manageriale. Acestea sunt demonstrate atât prin activitatea desfășurată într-o funcție de conducere în cadrul DNA, cât și prin conținutul proiectului prezentat, al lucrărilor depuse și al susținerilor formulate în fața comisiei de interviu”
• „demonstrează o capacitate deosebită de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența vastă dobândită în cadrul PÎCCJ, DIICOT și DNA, prin identificarea și promovarea utilizării instrumentelor moderne, de natură tehnică, în activitatea de urmărire penală, corelată cu o abordare strategică orientată spre eliminarea avantajelor economice rezultate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora”
• „a acordat o importanță deosebită managementului cunoașterii și comunicării directe, demonstrând capacitatea de a mobiliza eficient resursele disponibile, cu prioritate pe cele umane, precum și de a valorifica în mod strategic avantajele competitive ale PÎCCJ, în vederea plasării acestei structuri de parchet într-o nouă etapă de dezvoltare și consolidare instituțională;
• proiectul privind exercitarea atribuțiilor specifice funcției de procuror general al PICCJ, precum și interviul susținut în fața comisiei de interviu, au evidențiat o viziune clară asupra rolului conducerii Ministerului Public, subliniind legătura indestructibilă dintre calitatea actului de justiție și calitatea managementului instituțional. Doamna procuror a arătat că rolul conducerii nu se limitează la îndeplinirea formală a atribuțiilor de coordonare, ci implică asumarea unui leadership activ, capabil să stabilească obiective clare, să definească priorități operaționale și să asigure implementarea coerentă a politicilor instituționale la toate nivelurile ierarhice;
• „manifestă o preocupare deosebită pentru asigurarea independenței operaționale a procurorilor, considerată un pilon fundamental al statului de drept și o condiție esențială pentru menținerea încrederii în Ministerul Public. Aceasta susține rolul activ al instituției în dezbaterile privind cadrul legislativ referitor la statutul procurorului și independența acestuia, precum și promovarea unei culturi organizaționale bazate pe etică, integritate și responsabilitate profesională, arătând că rolul procurorilor cu funcții de conducere în gestionarea riscurilor de integritate trebuie realizat într-un mod care să nu afecteze independența procurorilor din subordine”.

Cariera Cristinei Chiriac

A debutat în magistratură la Parchetul Judecătoriei Bârlad, în 2011. După trei ani, s-a transferat la Parchetul Judecătoriei Vaslui, iar în 2015 a fost detaşată la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism Vaslui. În același an, s-a transferat ca procuror în DNA Iaşi, unde ulterior a devenit șefa serviciului.

Procurorul Cristina Chiriac este cea care a instrumentat dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu, fiind prezentă la prinderea în flagrant a acestuia cu geanta cu 1,25 milioane de lei în portbagaj.

De numele Cristinei Chiriac, însă, este legat un episod controversat în legătură cu fostul episcop al Hușilor Cornel Onilă, petrecut în 2017. Ea a fost acuzată că atunci când a instrumentat dosarul de șantaj în care Onilă avea calitate de persoană vătămată nu a disjuns cercetările și nu a predat probele video care îl surprindeau pe episcop în timp ce întreținea relații sexuale cu elevii de la seminar. Ancheta care a dus la condamnarea lui Onilă a fost redeschisă în urma unei investigații de presă documentată de jurnaliștii platformei independente Să fie lumină.

Cristina Chiriac este căsătorită cu judecătorul Adrian Chiriac, vicepreședinte al Curții de Apel Iași. Cei doi dețin un apartament în Iași și cote parte din moștenirea unor terenuri și proprietăți ale părinților în județul Vaslui.

Cum motivează Ministerul Justiției propunerea lui Ioan Viorel Cerbu pentru șefia DNA

• este un procuror cu o experiență profesională foarte bogată, având realizări deosebite, atât în funcții de execuție, cât și în funcții de conducere în cadrul Direcției Naționale Anticorupție;
• dispune de o bună capacitate de a valorifica, inclusiv în plan managerial, experiența multilaterală dobândită în cadrul DNA, PICCJ, DIICOT, inclusiv prin identificarea avantajelor utilizării în cadrul urmăririi penale a instrumentelor moderne, de natură tehnică, în combinație cu urmărirea eliminării avantajelor economice derivate din săvârșirea infracțiunilor de corupție și a celor asimilate acestora;
• îmbină cu măiestrie experiența și cunoștințele din domeniul urmăririi penale cu cele de management judiciar și conștientizează necesitatea adaptării Ministerului Public la continua evoluție a infracționalității, prin utilizarea metodelor și mijloacelor moderne în combaterea infracționalității economico-financiare și în recuperarea produsului infracțiunii;
• din planul de management și din interviul susținut în fața Comisiei de interviu au fost apreciate direcțiile de acțiune pentru limitarea drastică a fenomenului corupției, printre care: abordarea integrată a fenomenului prin eforturi conjugate ale tuturor instituțiilor responsabile și prin utilizarea eficientă a datelor disponibile; întărirea capacității de detectare și investigare a faptelor de mare corupție, inclusiv prin prioritizarea domeniilor cu grad ridicat de risc și impact social major; implicarea serviciilor de informații în colectarea datelor, urmată de comunicarea cu celeritate a acestora către organele de urmărire penală, fără interferențe în cercetarea penală și în procesul de justiție; corectarea mecanismelor legislative și administrative care întârzie realizarea actului de justiție în ceea ce privește corupția, cu respectarea separației puterilor în stat și a normelor constituționale; asigurarea transparenței în achizițiile publice, inclusiv în domeniul apărării naționale;
• din proiectul de management și interviul susținut în fața Comisiei de interviu a rezultat acuratețea politicii de resurse umane care se referă la creșterea performanței DNA, prin asigurarea unui nivel ridicat de exigență în cadrul procedurilor de recrutare și selecție a personalului, precum și promovarea imaginii DNA în vederea creșterii nivelului de atractivitate pentru posturile vacante existente în organigrama instituției.

Cariera lui Ioan Viorel Cerbu, care e în prezent adjunct la DNA

Ioan Viorel Cerbu este în prezent adjunct al șefului DNA, Marius Voineag.

Licențiat în Drept la Universitatea București, Ioan Viorel Cerbu are o vechime în magistratură de 30 de ani. A debutat la Parchetul Judecătoriei Sectorului 3 București în 1996, iar trei ani mai târziu a ajuns procuror la Parchetul General.

Ioan Viorel Cerbu a lucrat în DNA din anul 2004 și a ocupat diverse funcții de conducere la nivelul secțiilor.

În 2013, procurorul Cerbu a plecat de la DNA la DIICOT. Ulterior, în 2019 a fost numit procuror general la Parchetul Curții de Apel București.

În 2023, după ce Marius Voineag a devenit șeful DNA, Ioan Viorel Cerbu i-a devenit consilier, ulterior fiind numit șeful Serviciului Tehnic al DNA, iar apoi a fost numit adjunctul procurorului șef. În ultimul interviu acordat săptămâna trecută jurnalistei Sorina Matei, Marius Voineag a avut numai cuvinte de laudă la adresa procurorului Cerbu, indicându-l ca fiind unul dintre cei mai experimentați procurori DNA.

Ioan Viorel Cerbu a fost procurorul care a coordonat ultima anchetă în dosarul Portul Constanța.

Procurorul Cerbu are un apartament în București și trei autoturisme, potrivit ultimei declarații de avere. În 2024, a raportat datorii în cuantum total de 50.000 de lei și 27.622 de euro, iar în conturile de economii: 30.905 lei. În 2023, Ioan Viorel Cerbu a încasat salarii și drepturi restante în valoare totală de 382.843 lei.

Cum motivează Ministerul Justiției propunerea lui Codrin-Horaţiu Miron pentru șefia DIICOT

• este un procuror cu o solidă pregătire profesională și o remarcabilă carieră universitară care, prin proiectul de management, a identificat în mod corect direcțiile de acțiune în vederea creșterii capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate, pentru sporirea calității și eficienței actului de justiție și de identificare a produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin instituirea măsurilor asigurătorii;
• este, între altele, procuror specializat în combaterea infracționalității economico-financiare, având o experiență practică semnificativă în recuperarea produselor infracțiunii, inclusiv a celor aflate în străinătate;
• viziunea domnului procuror Codrin Horațiu MIRON pentru creșterea capacității operaționale a DIICOT de combatere a criminalității organizate este reprezentată de o prioritizare a anchetelor penale şi concentrarea asupra unor cauze apte să producă un impact deosebit asupra mediului infracţional (droguri, trafic de persoane, migranți, criminalitate informatică, macro-criminalitate economico-financiară);
• din analiza proiectului de management a rezultat justețea strategiei privind identificarea produsului infracțional ce urmează a fi indisponibilizat prin măsuri asigurători, măsurile de acțiune fiind: limitarea accesului grupărilor de criminalitate organizată la resurse financiare prin investigaţii paralele pentru identificarea şi indisponibilizarea produsului infracţional (follow the money), prin măsuri asiguratorii în scopul confiscării speciale/extinse, corelativ cu întărirea componentei de valorificare anticipată şi imediată a bunurilor sechestrate; insistența pentru aplicarea prevederilor legale privind instituția confiscării extinse; cooperarea intensificată cu ANABI și ONPCSB, iar prin intermediul lor, cu structurile omoloage din străinătate;
• în cadrul interviului, domnul procuror a prezentat modelul managerial pentru îmbunătățirea imaginii DIICOT în mass-media și în comunitate, direcțiile de acțiune fiind următoarele: o comunicare publică transparentă, modernă și orientată către cetățean/societate; organizarea de conferințe de presă pe aspecte legate de activitatea organelor de urmărire penală care suscită interesul mass-mediei și publicului; crearea unor conturi pe rețelele sociale, care să promoveze imaginea DIICOT și să reflecte activitatea și rezultatele obținute de structura specializată de parchet.

Codrin-Horaţiu Miron este în prezent procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara.

***

Prestațiile celor 18 procurori care au candidat pentru opt funcții la conducerea Parchetului General, a DNA și DIICOT au fost transmise în direct de către Ministerul Justiției.

Programate pe parcursul a patru zile, interviurile s-au întins pe aproape 30 de ore, timp în care procurorii au încercat să convingă comisia constituită la Ministerul Justiției că merită să conducă instituțiile care luptă cu infracționalitatea din România. 

Ce au promis procurorii care vor șefia Parchetului General

La funcția de procuror general al României au candidat doi procurori: șefa DNA Iași, Cristina Chiriac, și fostul șef al Parchetului Militar București, Bogdan Pîrlog, în timp ce pentru funcția de adjunct a concurat un singur procuror, actualul șef DNA, Marius Voineag. 

În fața comisiei, cei doi procurori anticorupție au prezentat o strategie comună, atât Cristina Chiriac, cât și Marius Voineag vorbind despre „bunele practici” din DNA pe care doresc să le implementeze și la Parchetul General.

Principalele momente de la interviul Cristinei Chiriac: 

• „Intenționez să mobilizez oamenii, să își asume poziții în Ministerul Public. Evaziunea fiscală, spălarea banilor, corupție, violența domestică necesită o atenție mai aplecată, trebuie utilizate toate instrumentele disponibile ca aceste infracțiuni să fie investigate”, a susținut Chiriac la interviu.
• Șefa DNA Iași a anunțat și că își dorește implicarea societății civile în Ministerul Public, atât pentru creșterea încrederii în Justiție, cât și pentru prevenirea de infracțiuni.

Cristina Chiriac nu a reușit să răspundă la o întrebare simplă a unuia dintre membrii comisiei și anume care ar fi prima decizie pe care ar lua-o dacă ar ajunge procuror general al României. 

„Este greu, trebuie să îmi fac un plan cu prioritatea deciziilor”, a răspuns Chiriac întrebării adresate de specialistul în management din comisie, conferențiarul Răzvan-Andrei Corboş, de la ASE București.

Principalele momente de la interviul lui Bogdan Pîrlog: 

Procurorul militar Bogdan Pîrlog a avut un discurs vehement. A vorbit despre criza profundă din justiție, subliniind că „pentru prima dată am pierdut suportul opiniei publice” și că „întoarcerea societății împotriva sistemului judiciar s-a făcut pe fondul unor nemulțumiri”.

Printre propunerile lansate de procurorul Pîrlog pentru eficientizarea activității procurorilor au fost: comasarea parchetelor, regândirea organigramelor și reducerea funcțiilor de conducere. 

Printre prioritățile sale a fost indicată și elaborarea unei strategii naționale de combatere a infracțiunilor.

„Pentru a avea o justiție eficientă, care să răspundă nevoilor cetățenilor, trebuie să avem un sistem integrat. Degeaba avem instanțe, dacă urmărirea penală este defectuoasă. Degeaba avem urmărire penală, dacă instanțele nu funcționează”, a afirmat procurorul Bogdan Pîrlog în fața comisiei.

Marius Voineag vrea să mute „succesul” de la DNA

Candidat pentru funcția de adjunct al procurorului general al României, Marius Voineag și-a concentrat discursul pe mandatul avut la conducerea DNA, în ultimii trei ani, prezentându-l ca fiind unul de succes. 

El a anunțat astfel comisia că își dorește să transfere bunele practici de la DNA la Parchetul General.

„Nu propun soluții spectaculoase, ci un transfer sistematic de la o structură care a avut succes”, a anunțat Voineag.

Actualul șef DNA a anunțat că își dorește transformarea justiției negociate dintre procurori și inculpați, prin acordurile de recunoaștere a vinovăției, în prioritate națională, motivând că ar determina mai puține costuri și ar crește celeritatea soluționării cauzelor. 

O altă prioritate anunțată de Marius Voineag a fost îmbunătățirea comunicării publice, pe care a prezentat-o ca fiind unul dintre punctele slabe ale mandatului său la conducerea DNA.

„În momentul de față, cred că nu suntem suficient de prezenți în spațiul public pentru a explica în cuvinte simple cetățeanului. Eu cred că este un lucru care se poate îmbunătăți printr-o prestație mai frecventă”, a afirmat Voineag.

Ce viziune au candidații la șefia DNA

Viorel Cerbu, Tatiana Toader, actualii adjuncți ai șefului DNA, și procurorul DIICOT Vlad Grigorescu au fost cei trei candidați pentru funcția de procuror șef DNA. 

• Viorel Cerbu 

Viorel Cerbu, unul dintre procurorii cu vechime în DNA, a indicat vasta experiență în instituție ca fiind principalul său atu. 

„Nicăieri în lume corupția nu poate fi eliminată, dar ea poate fi ținută sub control”, a afirmat Viorel Cerbu la interviu, subliniind că procurorul șef al DNA trebuie să fie un specialist al profesiei, așa cum este el.

Procurorul Cerbu a afirmat că DNA trebuie să fie un partener social și să nu mai fie perceput ca o instituție de forță. La rândul său a indicat nevoia de îmbunătățire a comunicării publice.

„Relația cu mass media este dificilă, complicată, dar necesară. Aș crește eficiența comunicării, aș comunica constant direct  pentru ca cetățenii să fie la curent cu ceea ce țintim în activitatea noastră”, a precizat Viorel Cerbu.

• Tatiana Toader

În dezacord cu ceilalți doi șefi din actuala echipă de conducere a DNA, procuroarea Tatiana Toader a susținut că nu este nevoie de o îmbunătățire a comunicării publice. 

„Am comunicat foarte bine prin comunicate. Nu văd nevoia unei îmbunătățiri. Sigur, trebuie să ne comunicăm rezultatele. Am avut o strategie de comunicare instituțională bună”, a precizat aceasta atunci când a fost întrebată de membrii comisiei dacă ar fi necesară îmbunătățirea relației de comunicare dintre DNA și cetățeni.

„Construcția credibilității instituționale a DNA nu este un exercițiu temporar de imagine, ci este o construcție durabilă. Lupta anticorupție în România nu depinde doar de eficienta DNA. Implică strategii solide, asumate la nivel statal, presupune instituții independente, presupune un consens în ceea ce privește integritatea în ceea ce privește exercitarea funcțiilor publice, cooperare loială și educație juridică la același nivel”, a declarat Tatiana Toader

• Vlad Grigorescu

Fost procuror DNA, în prezent procuror DIICOT, Vlad Grigorescu a fost una dintre cele mai critice voci dintre candidații care au susținut interviurile în fața comisiei de la Ministerul Justiției.

A combătut rezultatele prezentate drept succes de către actuala conducere a DNA. Grigorescu a  susținut că rata mică de achitare, de doar 9%, nu reflectă realitatea, deoarece este calculată la toate dosarele cu care este sesizată instanța, inclusiv cele privind acordurile de recunoaștere a vinovăției, unde nu se poate dispune de achitare.

Grigorescu a criticat și folosirea excesivă a acordurilor de recunoaștere a vinovăției.

„În măsura în care numărul acordurilor îl depășește pe cel al rechizitoriilor, putem considera că instituția se orientează către cauze mai puțin complexe. Acordurile nu privesc cauze complexe”, a precizat procurorul.

Vlad Grigorescu a militat pentru modernizarea urmăririi penale, prin digitalizare, platforme noi și folosirea inteligenței artificiale.

Procurorii care vor să conducă lupta antimafia

Patru procurori au susținut interviurile pentru șefia DIICOT: Alina Albu, Ioana Albani, Antonia Diaconu și Codrin-Horaţiu Miron. 

Actuala șefă a DIICOT, Alina Albu a vorbit despre necesitatea unui proiect pilot în DIICOT bazat pe inteligență care să analizeze date. 

„Trebuie să devenim la fel de digitali ca infractorii. Singura metodă de a accesa aceste rețele este să te transformi digital, să fii printre ei”, a afirmat Alina Albu, subliniind că infracționalitatea de crimă organizată a migrat în mediul online în ultimii ani. 

Procuroarea Alina Albani, în prezent adjuncta șefei DIICOT, a vorbit despre amploarea fenomenului traficului de droguri care reprezintă aproape 80% din dosarele procurorilor antimafia.

„Lupta cu drogurile este o luptă de uzură. Sunt necesare intervenții legislative”,  a subliniat Albani.

Ea a ridicat și problema denunțurilor, vorbind despre o adevărată practică prin care unii infractori o aplică pentru a scăpa cu pedepse mai blânde. 

„Anul trecut a existat un control în DIICOT pe înregistrarea denunțurilor. Au fost constatate neregularități, în anumite zone, sistematic, în altele, poate din necunoaștere, este vorba de circuit. Circuitul este foarte important, trebuie să fie respectat, altfel poate profita mediului infracțional. Structurile teritoriale care primeau denunțurile nu verificau situația de la structura centrală. Am avut critici și de la DNA, pe această temă. La cazuri de omor, se fac denunțuri pe droguri, dar beneficiază pentru „două bile” de îndulcirea pedepsei”, a afirmat procuroarea Albani la interviu.

Șef al structurii Timișoara a DIICOT, Codrin Miron a fost cel mai optimist dintre candidați. 

„Vom câștiga lupta cu criminalitatea organizată din România. Cum? Ne vom lupta. Ca să-l citez pe Churchill: sânge, trudă, lacrimi și sudoare. Vom câștiga, sunt foarte optimist”, a declarat procurorul Miron în fața comisiei.

Antonia Diaconu, șefa DIICOT Pitești, a vorbit despre problemele punctuale cu care se confruntă procurorii de crimă organizată, lipsa fondurilor operative fiind indicată ca fiind una dintre ele. 

„Nu vinde nimeni droguri, noaptea, pe caiet. Crystal costă 150 de lei gramul, cocaina costă 100 de euro gramul. Ca să scoți droguri de pe piață, trebuie din ce în ce mai mulți bani”, a punctat Diaconu.