Noua reformă a pensiilor magistraților, respinsă de CAB cu majoritate covârșitoare de voturi
Curtea de Apel București a respins în Adunarea Generală, desfășurată pe 24 noiembrie 2025, cu o majoritate covârșitoare de 215 din 216 judecători prezenți, propunerea legislativă privind reforma pensiilor magistraților.
Prima instanță care se opune reformei pensiilor speciale, noua variantă pe care a dat-o premierul Ilie Bolojan.
Prima instanță a Curții de Apel a respins cu o majoritate covârșitoare această reformă a pensiilor speciale impusă de premierul Ilie Bolojan. A avut loc o întrunire a 215 judecători și magistrați care au discutat pe baza acestei reforme. Acest răspuns negativ ajunge mai apoi la CSM, fiind vorba despre un aviz confruntativ, însă este unul obligatoriu, înainte ca această decizie să ajungă pe masa magistraților de la CCR.
Toți cei de la Curtea Constituțională vor decide și vor da verdictul final. Noua lege în forma actuală ar urma să reducă pensiile judecătorilor și procurorilor cu 70% din ultimul salariu net.
Această decizie reprezintă un punct de vedere ferm și consecvent în susținerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii și Înalta Curte de Casație și Justiție, judecătorii subliniind astfel opoziția lor față de schimbările legislative produse.
Adunarea Generală a reunit un număr foarte mare din totalul judecătorilor Curții de Apel București, 216 din 243, fiind semnalul unui consens puternic în rândul acestora.
„Judecătorii Curții de Apel Bucureşti, întruniți în Adunarea Generală, astăzi, 24 noiembrie 2025, fiind prezenți 216 din 243 judecători, cu o majoritate covârșitoare de 215 judecători, îşi exprimă punctul de vedere prin care resping propunerea legislativă privind modificarea completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, consecvenți fiind în susținerea demersurilor promovate de Consiliul Superior al Magistraturii şi Înalta Curte de Casație şi Justiție”, a anunțat Curtea de Apel București.
Contextul noii decizii a CAB
Luni și marți vor avea loc adunările generale ale procurorilor și judecătorilor din întreaga țară, în cadrul cărora magistrații își vor exprima pozițiile oficiale privind modificările propuse de Guvernul condus de Ilie Bolojan la legea pensiilor speciale.
După încheierea consultărilor, concluziile și deciziile adoptate de instanțe și parchete vor fi transmise Consiliului Superior al Magistraturii, care trebuie să emită un aviz consultativ asupra proiectului. Deși acest aviz este obligatoriu din punct de vedere procedural, el nu are caracter decisiv, astfel că Executivul poate continua demersul legislativ chiar și în cazul unui aviz negativ.
În forma actuală, proiectul prevede ca pensiile magistraților să reprezinte 70% din ultimul salariu net. Față de varianta anterioară, respinsă de Curtea Constituțională, noua lege extinde perioada de tranziție la 15 ani. La finalul acestei perioade, vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor va fi de 65 de ani, la fel ca în cazul celorlalte categorii profesionale, cu unele excepții.
