Decizia Curții Constituționale de a anula turul 1 al alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 a deschis porțile unei noi farse electorale, iar Nicușor Dan se grăbește să profite de această ocazie. Deși nu a participat la scrutinul inițial, primarul Bucureștiului anunță că va candida, bazându-se pe o campanie susținută de voluntari și finanțată, așa cum spune el, din donațiile acestora. Dar ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei inițiative?
Nicușor Dan știe foarte bine că nu are nicio șansă reală să devină președinte. Popularitatea sa este în scădere, iar lipsa realizărilor notabile ca primar îl plasează departe de preferințele electoratului. Totuși, candidatura sa nu este o întâmplare. Sistemul electoral românesc oferă un avantaj aparent minor, dar extrem de atractiv pentru cei care știu să-l exploateze: statul returnează cheltuielile de campanie. Cu alte cuvinte, banii adunați de la cetățeni sub pretextul unei campanii electorale se transformă într-o oportunitate de îmbogățire personală, întrucât orice sumă cheltuită în cadrul campaniei poate fi recuperată ulterior din bugetul public.
Această schemă cinică nu doar că subminează încrederea în procesul democratic, dar transformă alegerile într-un vehicul pentru interesele financiare ale unor candidați fără șanse. Nicușor Dan nu vrea să câștige președinția, ci să obțină fonduri substanțiale de la cetățeni și stat, mascând totul sub imaginea unei campanii „curate” și „bazate pe voluntariat.” În realitate, acest demers nu este altceva decât o tentativă de a încurca alegerile și de a obține beneficii materiale dintr-un proces care ar trebui să reflecte voința poporului.
România are nevoie de lideri autentici, nu de actori într-o piesă de teatru electoral. Candidatura lui Nicușor Dan este un exemplu trist al modului în care politica poate fi deturnată de la scopul său principal – acela de a servi cetățeanul. Iar cei care vor cădea în capcana acestei scheme vor plăti, indirect, pentru ambițiile financiare ale unui politician fără șanse.
