Declarațiile lui Nicușor Dan referitoare la implicarea mai profundă a Serviciului Român de Informații în lupta anticorupție, folosită drept stindard al patrioților ce vor să scape țara de îmbuibații care și-au făcut o carieră și/sau o avere fentând legea, sunt năucitoare. Și reprezintă un semnal de alarmă că, iată, prin trompeta de la Cotroceni, se anunță reinstaurarea binomului SRI-DNA cu față „umană”.
Deși chipul de băiețel aiurit pierdut în mulțimi nu-i trădează tendința spre autocrație, Nicușor Dan devine din ce în ce mai periculos.
„Cu toate precauțiile, pentru că am avut o lungă discuție în societate despre interferența Serviciului Român de Informații în activitatea Parchetului, cred că fenomenul corupției trebuie să fie o preocupare a SRI. Pe de altă parte, mecanismele prin care Serviciul se ocupă de acest fenomen trebuie să fie absolut constituționale, iar demarcația între servicii și procurori să fie foarte clară”, a spus președintele Nicușor Dan.
Și a făcut o pledoarie a ceea ce înseamnă SRI ca instituție, cât de bună e (da, dar limitativ, nu abuziv, pentru siguranța țării! – n.r.), ce contacte are în mediul social și cum trebuie să lucreze mai abitir pentru stârpirea fenomenului corupției.
Ba mai mult, a subliniat un aspect ce ține de legalitatea interceptărilor pe bază de mandat de siguranță națională dispuse de judecător și ce trebuie să facă parchetul cu ele. Iată, așadar, cum la Cotroceni avem de-a face cu al doilea președinte care vrea să devină “jucător”.
Binomul SRI-DNA a luat naștere prin fertilizarea in vitro a parchetelor de către Traian Băsescu cu semințele adunate de Serviciul Român de Informații. Și de alte câteva servicii, că tot suntem noi țara cu cele mai multe structuri secrete.
Termenul de binom se regăsește în documente ale SRI consemnate de jurnaliști de-a lungul timpului.
Iată un exemplu relevant din Raportul de activitate al instituției, din 2013: „Principalele activități de cooperare s-au realizat pe relația cu Ministerul public, MAI, SIE, MApN, SPP și Ministerul Justiției. Binomul instituțional Ministerul Public-SRI a funcționat și în 2013 la parametri optimi, fapt reflectat în dinamica rezultatelor atât din perspectiva cunoașterii, prevenirii și combaterii amenințărilor la adresa siguranței naționale, și din punctul de vedere al instrucției penale”.
Și înainte, și după, tot așa. Prin oameni instaurați în în pozițiile-cheie ale Justiției, după ce procurorul Daniel Morar (nu foarte cooperant cu SRI – n.a.) a fost înlăturat ca să facă loc Codruței Kovesi la DNA, a urmat prăpădul.
Cu Florian Coldea la butoanele operaționale ale SRI, un Coldea emanat din povestea răpirii jurnaliștilor în Irak, valiza cu bani pentru răscumpărarea lor și deținător de secrete de stat de importanță deosebită. Piesă grea, cu muniție letală, Nebunul de pe tabla de șah a lui Băsescu care a defrișat în diagonală prin câmpul tactic tot ce i s-a dat să decapiteze și nu numai. Și tot ce a stat și în calea orgoliilor lui personale.
Zeița anticorupției, Kovesi, și-a făcut și ea datoria din plin. Și la PICCJ, și la DNA. A rupt capete și, cu ajutorul unor procurori de tristă amintire, precum Mircea Negulescu și Lucian Onea de la DNA Ploiești care, deși mai târziu au fost trimiși în judecată de o procuroare care se proptise împotriva curentului Binomului, Adina Florea, au scăpat basma curată. De ce? Simplu. Pentru că în Justiție, din păcate, există magistrați care au făcut și ei parte din Binom.
Cel mai bine îi cunoștea Dumitru Dumbravă, pentru că el relaționa tipic SRI cu ei, direct la sursă. Din păcate, recent, Dumbravă a plecat din această lume, luând cu el marile secrete ale jocului în Binom.
Cât despre Codruța Kovesi, ea și-a primit răsplata prin numirea la șefia Parchetului European după ce a închis dosare precum EADS, în care rețeaua internațională de corupție nu trebuia atinsă. O afacere de 750 de milioane euro a fost “securizată” în fața Justiției prin clasare. Erau nume grele implicate, care duceau la altele la fel de grele din Germania. Așa că…
Relele Binomului
Corupție, clar, există. Corupție există nu doar în România, ci în mai toate statele lumii. Mai mare sau mai mică. Uneori, foarte sofisticată. Alteori, simplificată la talpa de jos a societății. De aici și defalcarea în termeni precum mica și marea corupție. Important este, însă, ca lupta cu corupții să nu se facă într-un cadru instituțional abuziv.
În România, Binomul SRI-DNA a transformat lupta împotriva acestui fenomen într-o hinghereală de inamici politici sau afaceriști incomozi. Lista e foarte lungă. Mass-media a scris despre toate aceste dosare. Mulți dintre cei trimiși în judecată au fost, ulterior, după mulți ani de procese, achitați. Aceste achitări sunt emblematice când vorbim despre abuzuri.
Multe dintre dosarele făcute unor politicieni au avut la bază interceptări și monitorizări în baza mandatelor de siguranță națională. Date de judecătorii anume desemnați la ICCJ.
Mandate despre care, azi, vorbește președintele Nicușor Dan, cu un aer doct: „Legislația este clară: SRI poate face interceptări doar pe bază de mandat de siguranță națională emis de judecătorii Înaltei Curți. Pentru interceptările din dosare penale, acestea sunt dispuse de judecător și executate de Parchet. Avem o separare foarte clară, ca să nu existe niciun fel de dubii”.
Separarea e clară, procedural, dar folosirea excesivă sau nelegală a existat. Și dovezi sunt nenumărate.
Ce nu știe președintele-activist Nicușor Dan este faptul că multe din aceste mandate au fost date abuziv. Fapt dovedit în unele dosare. Cum ar fi cele din dosarul Tel Drum în care țintă a fost capul lui Liviu Dragnea.
Dovada se regăsește în decizia dată, recent, de completul de apel al ICCJ care a respins contestaţia DNA şi a confirmat decizia judecătoarei de cameră preliminară Lucia Rog din 20 mai 2025, care a exclus toate probele după ce a constatat nelegalitatea interceptărilor și înregistrărilor comunicaţiilor electronice autorizate prin încheierile judecătorului din cadrul Înaltei Curţi de Casație și Justiție şi care au stat la baza emiterii mandatelor de siguranță națională, precum și a notelor de redare a convorbirilor telefonice şi comunicărilor electronice efectuate în baza acestor mandate.
Aceste mandate, însă, atenție, au fost date vreme de aproape zece ani!! Primul mandat a fost dat de ICCJ în 29 august 2007, ultimul a fost dat în 31.01.2017. Magistratul care a dat această decizie prin care a constatat nelegalitatea acestor mandate este, culmea, soția generalului SRI Anton Rog, şeful CyberInt, dar asta nu a împiedicat-o să judece corect cauza.
Esențial de reținut este că, în temeiul art.101-102 din Codul de proceură penală, orice probă obținută printr-un procedeu/mijloc de probă nelegal este NELEGALĂ. Asta a făcut SRI mână în mână cu judecători de la ICCJ care au dat aceste mandate pe siguranță națională timp de zece ani, în condițiile în care nu puteau depăși doi ani, conform legii. Iar acesta e numai un exemplu. Din lunga listă a relelor săvârșite de BINOM.
Important de amintit este și modul în care sinistrul Binom a lucrat prin ofițeri de informații care participau în ECHIPE OPERATIVE MIXTE LA ANALIZE COMUNE CU PROCURORII. Și că Florian Coldea însuși dădea ordine magistraților.
La unii ținea, la alții nu. Însăși fosta șefă a DIICOT a dat o declarație în fața instanței ICCJ, în 2015, din care reieșea cum Coldea i-a zis să-l ocolească pe afaceristul Ovidiu Tender din ancheta pe care o avea în lucru.
„Am fost chemată de domnul Coldea Florian, prim-adjunctul Serviciului Român de Informații, care mi-a adus la cunostință o informare în care mi se preciza că, din rațiuni de securitate națională, având în vedere poziția domnului Tender în Africa și faptul că prin S.C. PROSPECTIUNI S.A. urmează să se deruleze anumite contracte, ar fi oportun să mă gândesc dacă este posibil să reanalizez situația acestui inculpat. I-am explicat domnului Coldea că lucrurile în dosar sunt foarte bine făcute și că o soluție de achitare este exclusă, iar dumnealui m-a întrebat ce părere am cu privire la modalitatea de executare a pedepsei»”.
Bica a mai spus atunci ca a refuzat inițial cererea lui Coldea, dar i-a dat apoi informări, în contextul în care DIICOT nu mai primea sesizări de la SRI pentru anchete și în care ar fi fost informată că este interceptată și că procurorul-șef al DNA Laura Codruța Kovesi s-ar fi lăudat ca îi va face dosar penal. I-a și făcut. A fost și condamnată.
Nimeni nu a anchetat, însă, ceea ce a susținut Bica atunci. Abia acum, de un an de zile, Coldea a ajuns anchetat pentru alte chestiuni și e trimis în judecată de DNA. Speranța e ca judecarea să fie făcută de magistrați care nu au făcut parte din Binom.
Istoria se poate repeta, chiar și fără Protocoale!
Cât despre protocoalele parchetelor cu SRI și despre bilețelele galbene cu ordine intruzive în actul de justiție, aceasta este o istorie deja știută de toți. Dar, atenție, istoria se poate repeta. Așa fiind, atenție mare la Nicușor Dan, care ar trebui să se limiteze la atribuțiile stricte ale unui Președinte.
Sau dacă nu poate și dacă se plictisește, să se ocupe de aplicațiile Binomului lui Newton, nu de implicarea Serviciilor în sistemul judiciar sau cum și în ce fel să le melanjeze în folosință politică sau uz personal.
Oamenii au nevoie de o Justiție în care informațiile Serviciilor să devină probe doar dacă procurorul le conferă această greutate, în mod legal, printr-o anchetă corectă în care valoarea probantă a apărării să aibă aceeași greutate cu cea a acuzării. La DREPTATE nu se poate ajunge prin abuz. Niciodată.
