Ni se spune că trăim bine, dar taxele și inflația ne ucid viitorul. România nu are o economie fezabilă pentru că totul se bazează pe furtul din buzunarul cetățeanului
Românii sunt prinși într-o contradicție tot mai greu de înghițit: pe de o parte, discursul oficial insistă că “economia merge” și că nivelul de trai crește; pe de altă parte, realitatea de la raft, din facturi și din taxele care se adună lunar arată o presiune constantă asupra veniturilor. În decembrie 2025, inflația anuală a fost 9,7%, potrivit datelor Institutului Național de Statistică—un nivel care transformă “trăim bine” într-o lozincă, nu într-o experiență.
Inflația nu e o statistică. E un impozit invizibil pe viață
Când prețurile cresc aproape cu două cifre, banii îți dispar fără să semnezi nimic. Iar lovitura se simte în special la servicii și bunuri de bază. Conform datelor citate în presă pe baza INS, serviciile au avut creșteri anuale de ~11%, iar bunurile nealimentare au urcat cu peste 10% în aceeași perioadă.
E genul de inflație care nu “corectează piața”, ci taie din viitor: din economii, din avansul pentru o locuință, din cursuri, din planuri de familie.
TVA și consumul: când “corecțiile” se văd direct în coșul de cumpărături
Semnalul că populația începe să cedeze vine și din consum: în noiembrie 2025, volumul vânzărilor cu amănuntul a scăzut -4,7% față de anul anterior, iar analiza din presă leagă această dinamică de majorarea TVA din august și de erodarea veniturilor reale.
Cu alte cuvinte: nu e doar percepție, sunt indicatori care sugerează că oamenii cumpără mai puțin pentru că îi costă mai mult să trăiască.
Taxe în creștere din 2026: statul își întărește mâna, nu centura
În paralel cu presiunea prețurilor, 2026 începe cu un mesaj fiscal rece: mai multe taxe cresc de la 1 ianuarie 2026, conform “pachetului 2” de măsuri fiscale publicat și prezentat în presă, inclusiv creșteri semnificative pentru impozite pe proprietăți și schimbări la impozitarea auto (inclusiv pentru electrice, care fuseseră exceptate). Această combinație—inflație mare + taxe mai mari—e rețeta perfectă pentru a împinge și mai mulți oameni într-o stare de “supraviețuire”: plătești tot, îți rămâne puțin, iar progresul personal devine amânare.
“Trăim bine” în statistici, dar nu în buzunar: salariile reale nu țin pasul
Chiar și când salariile cresc nominal, întrebarea e simplă: cât rămâne după scumpiri? În 2025 au existat perioade în care creșterea salarială reală a încetinit puternic (ex. în jur de 1–2% anual în unele luni, conform relatărilor bazate pe date INS).
Asta înseamnă că “mai mult pe fluturaș” poate însemna, de fapt, aproape la fel sau chiar mai puțin în termeni de putere de cumpărare, mai ales dacă ai rate, chirie și utilități. atunci când statul își “rezolvă” bugetul prin scumpiri indirecte (taxe, TVA, impozite locale) în timp ce serviciile publice rămân slabe, oamenii simt că plătesc tot mai mult pentru tot mai puțin.
Iar când inflația rămâne mare (9,7% la final de 2025) și, simultan, apar noi creșteri fiscale de la 1 ianuarie 2026 , “trăim bine” devine o propoziție care îi enervează pe cei care numără lei până la salariu.
