Moțiunea de cenzură anunțată de AUR are semnăturile partidelor de opoziție, cu excepția USR. Pentru ca demersul să treacă de Parlament, este nevoie de un număr un pic mai mare de voturi decât numărul parlamentarilor opoziției de acum. Liderii AUR mizează pe aleșii din PNL și PSD, nemulțumiți de slabele performanțe economice ale actualului guvern.
AUR nu a depus încă moțiunea, așteptând un răspuns clar de la USR. Deși USR se prezintă drept o alternativă la actuala guvernare, indecizia sa în această privință ridică semne de întrebare asupra consecvenței sale ca partid de opoziție. Pe de o parte, USR critică guvernul Ciolacu, dar pe de altă parte, refuză să sprijine orice demers de îndepărtare a acestuia.
În plus, lipsa unei alternative concrete venite din partea USR face ca guvernul Ciolacu să beneficieze de un teren politic mai stabil. Chiar dacă partidul se opune actualei administrații, refuzul de a susține moțiunea AUR nu este însoțit de un plan clar de acțiune pentru schimbarea guvernării. Această strategie defensivă permite puterii să își continue mandatul fără o presiune reală din partea opoziției.
Atitudinea ambiguă a USR alimentează, de asemenea, speculațiile că partidul nu ar fi pregătit să își asume responsabilitatea unei guvernări alternative. Alegătorii care și-au pus speranțele într-o opoziție activă pot fi dezamăgiți de această lipsă de direcție, ceea ce ar putea avea consecințe negative asupra sprijinului electoral al USR. Într-un peisaj politic fragmentat, neclaritatea nu ajută opoziția, ci doar îi întărește pe cei aflați la putere.
