Modele de capital: Capitalul intelectual are soluțiile tuturor problemelor pentru că înțelege și dezvoltă noi concepte

Modelul capitalist este un sistem macroeconomic ce reduce toate capitalurile la un singur capital numit capital monetar. Reducând totalitatea capitalurilor la un singur capital este clar că vorbim despre un sistem centralizat total. Deși perspectiva generală oferită de acest model de societății e o percepție binară, în realitate este un sistem singular ce rezumă totul la o singură marfă numită bani.

Dezavantajele sistemelor centralizate le putem vedea chiar din capitalul lui Marx sau din modelele monarhice ale secolelor trecute. Dezechilibrele majore sunt create de principiile inflaționiste pe care sistemele centralizate se bazează. Ele vin la pachet cu o neînțelegere majoră din partea creatorilor ce nu sesizează la timp imperfecțiunile majore ale sistemelor pe care le proiectează și dezichilibrează balanța capitalurilor.

 De ce sunt atât de importante capitalurile și cum s-au realizat schimburile de capital în istorie vom vedea în cele ce urmează. Pentru a înțelege mai bine conceptul de capital vom rezuma societatea la tipurile de capital pe care le angrenează în ansamblul ei.

Tipuri de capital :

Capitalul monetar reprezintă instrumentul financiar de lichiditate al unei economii.

Capitalul finanaciar reprezintă totalitatea instrumentelor financiare dintr-o economie cum ar fi banii, obligațiunile, acțiunile, titlurile , metalele prețioase și spread-ul de schimb valutar.

Capitalul teritorial reprezintă totalitatea teritoriilor și ecosistemelor naturale și artificiale ce se află într-un spațiu determinat.

Capitalul material reprezintă totalitatea resurselor naturale, artificiale, imobiliare și de infrastructură dintr-un Capital teritorial

Capitalul social reprezintă totalitatea grupurilor sociale ce au în comun principii, valori și/sau reguli ce angrenează cooperararea și colaborarea indivizilor participanți la jocul economic.

Capitalul uman reprezintă totalitatea interacțiunilor bazate pe creativitate dintre indivizi sau cu alte cuvinte schimbul de emoție secundară dintre indivizi.

Capitalul intelectual reprezintă totalitatea indivizilor sau a grupurilor de indivizi ce au la bază principiul cognitiv cercetează-cunoaște -creează.

Capitalul militar reprezintă totalitatea capitalurilor materiale de tip militar și totalitatea capitalurilor sociale ce au ca scop profitul prin război sau apărarea capitalului teritorial.

Capitalul cultural reprezintă totalitatea caracteristicilor culturale a unei societăți(tradiții, obiceiuri, limba , porturi, etc.)

Capitalul religios reprezintă totalitatea cultelor religioase dintr-o societate.

Capitalul digital reprezintă totalitatea activelor nefungibile ce au ca scop conservarea valorii prin limitarea stocului și colateralizare.

Acum că avem o perspectiva de ansamblu asupra capitalurilor vom putea observa mai bine ce se întâmplă cu ele în funcție  de modelul economic pe care îl vom aborda.

I. Monarhia

Monarhaia a avut ca scop obținerea de profituri prin război, prin urmare schimburile de valoare ale acestui tip de economii arată în felul următor:

Captalul social și capitalul monetar sunt convertite în capital teritorial, capital social, capital monetar și capital religios.

În concluzie monarhia prin natură sa a folosit războiul drept factor deflaționist, de aceea a fost cel mai longeviv model economic. Valoarea a reușit să se conserve în timp cu excepția capitalului intelectual ce s-a dezvoltat cu greu de la prea multe războaie.

Clasele sociale erau împărțite în două:

-Clasa superiaora: Nobilimea

-Clasa de jos: Țărănimea

II. Marxismul

Marxismul ca și model economic are la baza un sistem ce îl caracterizează numit CECCAR. Acest sistem de schimb de bunuri nu a avut cum să stabilizeze valoarea deoarece producția poate juca un rol de factor inflaționist, prin urmare valoarea este consumată de lipsa continuității și a trasabilității.

Schimburile de capitaluri ce stau la baza acestui sistem se bazează pe capitalul social ce este transformat în capital material prin munca sa.

În conculzie , fără a avea control asupra factorului de inflație modelul economic marxist pică rapid testul timpului, valoarea acestuia fiind consumată de supraproducție și lipsa scalabilității.

Clase sociale sunt împărțite tot în două:

-Clasa de sus: Nomeclatura și aparatul de stat

-Clasa de jos: Clasa muncitoare

Nu există proprietate privată.

III. Capitalismul

Capitalismul este cel mai instabil model economic creat vreodată, acesta reduce toate capitalurile la unul singur: capital monetar. Problema cea mai mare a acestui model o constituie însăși sistemul de referință ce este reprezentat chiar de factorul inflaționist.

Reducerea unui ansamblu  la un detaliu inflaționist nu poate duce decât la pauperizarea majorității chiar dacă aceasta are proprietate privată.

Într-un sistem centralizat mereu este vorba de monopol. Monopolurile apar în urmă unui război fie el de tip militar fie de tip economic sau alte tipuri de războaie. De-a lungul timpului, istoria ne arată că deținerea majorității de o minoritate nu poate fi sustenabilă prin însăși natura lucrurilor. Atunci când minoritatea ajunge să dețină toată valoarea majorității avem de a face cu un sistem de sclavie veritabil și reducerea la două clase.

Clasele capitalismului se împart în 3:

-Clasa de sus: Afaceriști și politicieni

-Clasa de mijloc: Aparatul bugetar

-Clasa de jos: oamenii cu salariu mediu pe economie.

Cea mai mare pierdere pe care ominera o suferă după toate aceste modele economice este capitalul intelectual. Conceptul de război ce se găsește în toate cele trei modele economice inhibă cognitivitatea omului ținându-l continuu într-o goana a supraviețuirii. Competiția este bună atunci când este gestionată de cognitivitate,  dar atunci când competiția ajunge la nivel de instinct primar cognitivitatea nu mai există, lucrurile devin mult prea personale iar individul începe să simtă nevoie de dominație. Cum am putea vorbi despre conservarea și dezvoltarea acestui capital esențial existenței omului când el este pus pe aceeași treaptă cu factorul inflaționist?

 2000 de ani de istorie ne arată că principala problemă a societăților este dată de competiția de tip război și dorința de dominare ierarhică a oamenilor. Indiferent despre ce model economic am vorbi, toate se bazează pe principii ierarhice. Pentru a putea conserva valoarea fiecărui capital în parte, modelul economic ce va urma trebuie să fie unul descentralizat, bazat pe reutilizare și principii deflaționiste pentru a stimula cognitivitatea.

Omul trebuie oprit din regresul cognitiv dat de consumerism, război și divertisment și orientat către cunoaștere. Evoluția noastră ca specie este marcată de progresele cognitive. Instinctele primare trebuiesc conștientizate pentru a putea ajunge la o formă de echilibru secundară. Educația scumpă și superficială a sistemului capitalist ne-a costat pe toți capital intelectual ce ne-ar fi putut duce departe.

Capitalul intelectual este cel mai de valoare bun al unei societăți moderne. El are soluțiile tuturor problemelor pentru că înțelege și dezvoltă noi concepte. Procesul de creație este un proces al raționamentului și principalul scop al omului ca și creație a lui Dumnezeu.