În ciuda faptului că Legea Educației din Ucraina a fost amânată cu un an, până în septembrie 2024, cadrele didactice de etnie română din regiunea Cernăuți își exprimă îngrijorarea în legătură cu efectele colaterale, de termen lung, ale noii legislații în domeniul învățământului. În viitorii ani vor apărea probleme mari în școlile aflate în comunele care au ca centru o localitate ucraineană sau care au un număr mai mic de elevi, transmite BucPress din Cernăuți.
REPORTAJUL BUCPRESS:
Un exemplu este școala de cultură generală din satul Bahrinești, cu statut de Liceu, din regiunea Cernăuți. În școală învață circa 120 de elevi. Bahrineștiul este baștina renumitei familii de intelectuali și artiști români Mandicevschi, aflată în imediata apropiere de frontiera ucraineano-română.
„Peste doi ani intrăm în cea de a treia a fază a reformei. Vor apare școli profesionale și licee. Vom avea primii absolvenți care au învățat nu unsprezece clase ca acum, ci douăsprezece. Urmează apariția unor licee de 9-12 clase. Noi acum suntem școală de 1-11 clase, avem toate ciclurile de învățământ, iar după această reformă vom avea doar 9 clase și vom rămâne cu riscul de a dispare definitiv peste ani”, explică pentru Agenția BucPress din Cernăuți, directorul școlii din Bahrinești Mihai Acatrini.
Profesorul subliniază că în noile licee trebuie să existe câte două clase paralele în fiecare an de studiu și câte trei profiluri la alegere. Dacă în momentul de față o școală românească poate avea clase superioare, peste câțiva ani situația va deveni critică.
„Nu prea știu multe școli cu predare în limba română care vor avea un număr atât de mare de elevi pentru a-și păstra statutul de liceu. Elevii vor trebui să plece de la Bahrinești în altă localitate pentru a studia la liceu. Dar unde să studieze? Noi suntem singurul sat românesc din comuna Camenca. În centrul comunei studiile se fac în ucraineană, la Volcineț – la fel, la Cerepcăuți – la fel. Avem alte școli în alte comune, dar se află la minimum 20 de kilometri de noi și nici autobuze nu avem. Am fost la Departamentul Educației din cadrul Administrației Regionale ce Stat Cernăuți și mi-am exprimat indignarea, dar nu există momentat nicio soluție”, a menționat Mihai Acatrini.
El atrage atenția asupra problemelor care apar în urma suprapunerii efectelor reformei descentralizării, în urma căreia au apărut comune noi, și legislației în domeniul educației.
„Dacă copiii vor învăța la noi în școală în limba maternă, iar apoi vor fi nevoiți să urmeze studiile liceale în limba ucraineană, mai mulți părinți îi vor duce direct la școala cu predare în ucraineană să le fie mai ușor de învățat. Practic, școala noastră riscă să dispară peste ani. Suntem lăsați fără alternative”, arată directorul școlii din Bahrinești.
„Este cumva atacat prestigiul și utilitatea studierii într-o școală românească. Eu am urmărit un caz similar. Acum câteva decenii în școala din Fântâna Albă, care nu este locuită de români, învățau circa 100 de elevi. Aceștia au fost treptat transferați la o școală nouă din Volcineț. Dispariția școlii a avut ca efect colateral depopularea satului. Acum mai sunt la Fântâna Albă vreo 10-15 gospodării. Un adevărat dezastru. Deci, riscă să dispară un sat întreg dacă dispare școala”, explică Acatrini.
Profesorul român consideră că pentru școlile cu predare în limba minorităților naționale, care și așa vor trece printr-o perioadă de adaptare la cerințele restrictive ale Legii Educației din Ucraina, trebuie să fie făcută o excepție.
„Pentru școlile de la sate și mai ales pentru cele ale minorității ar trebuie să fie alte criterii: mai puțini elevi într-o clasă, mai puține profiluri. Demografic suntem mai puțini și în mod normal trebuie să existe pentru noi alte criterii dacă vrem să avem un liceu. Dacă nu avem suficienți elevi pentru a crea măcar un liceu unde se va preda româna, această limbă va deveni mai puțin vorbită la nivel de comună”, menționează Mihai Acatrini.
Contactat telefonic de Agenția BucPress, directorul Liceului din Ropcea, comuna Storojineț, regiunea Cernăuți, Ștefan Mitric, a declarat că școala pe care o coordonează este cumva în aceeași situație, satul fiind unica localitate românească dintr-o comună ucraineană.
Diferența o face numărul de locuitori și de elevi. „Noi avem în școală sub 400 de elevi. Sper că sunt suficienți pentru a păstra statutul de liceu. Mai sper, de asemenea, că nu va avea nimeni curajul să-i lase pe acești copii fără dreptul de a continua studiile liceale în satul natal. Or, altă școală românească nu există în comună”, a explicat Ștefan Mitric.
Ambii directori de școli au declarat că o parte dintre elevi învață online pentru că multe familii tinere au părăsit satele românești din nordul Bucovinei în legătură cu declanșarea războiului la scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei.
