Apicultura românească traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimele decenii, confruntându-se simultan cu efectele schimbărilor climatice, absența unui sprijin financiar și lipsa unei campanii de promovare a mierii autohtone. La acestea se adaugă costurile tot mai ridicate pentru hrănirea familiilor de albine și presiunea importurilor masive de miere ieftină din afara Uniunii Europene.
Potrivit președintelui Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Răzvan Coman, pierderile de producție din acest an au depășit în unele zone 50%, iar mulți apicultori se gândesc să renunțe la meserie. În paralel, TVA-ul ridicat pentru zahărul utilizat ca hrană pentru albine și prețurile de dumping la mierea importată pun presiuni suplimentare pe un sector esențial pentru biodiversitate.
‘Este un an dramatic pentru apicultură. Din toamna anului trecut, seceta a determinat lipsa polenului, iar familiile de albine au intrat slăbite în iarnă. A urmat un ger puternic în februarie și martie, care a compromis culesul la salcâm și tei. Practic, doar floarea-soarelui a mai salvat câte ceva, dar producția rămâne cu 70% mai mică față de un an bun’, a declarat, pentru AGERPRES, Răzvan Coman.
Dacă într-un an normal România producea între 20.000 și 25.000 de tone de miere, în 2025 abia s-a ajuns la o treime din această cantitate.
Pe lângă pierderile cauzate de vreme, apicultorii români se confruntă cu o altă problemă gravă: concurența neloială din partea mierii importate la prețuri foarte mici, în special din China și Ucraina, susține șeful ACA.
‘La nivel european, piața mierii este distorsionată de aceste importuri masive. Prețul de dumping îi forțează pe apicultorii români să vândă sub costuri. Anul trecut, kilogramul de miere polifloră se producea cu 11 lei, dar trebuiau să o ofere spre vânzare cu 8-9 lei. Un preț derizoriu. O mare parte dintre apicultori a renunțat pentru că este imposibil să reziști în aceste condiții’, atrage atenția Răzvan Coman.
Problema trasabilității accentuează situația: odată intrată în Uniunea Europeană, o parte din mierea de import își pierde eticheta de origine și apare pe piață ca ‘produs european’. ‘Rezultatele cercetărilor EFSA arată că peste 80% din mierea venită din afara UE este adulterată, dar controalele sunt insuficiente, se fac doar pe eșantioane mici, cred că undeva sub 4%’, susține reprezentantul apicultorilor.
O altă problemă ridicată de noul președinte al ACA se referă la regimul fiscal aplicat zahărului utilizat ca hrană pentru albine. În timp ce pentru hrana animalelor TVA-ul este de 11%, pentru apicultori acesta este la 21%.
‘Am solicitat în repetate rânduri un ajutor de minimis, dar se pare că datorită condițiilor economice prin care trece România, nici măcar nu am fost băgați în seamă. Am apelat la noua guvernare și la o serie întreagă de deputați și senatori pentru a fi tratată și hrana pentru albine la fel ca furajele pentru alte specii. Este singura specie din zootehnie care folosește zahărul pentru că este singurul substitut de hrană pentru albine, dar legislația nu ține cont de această realitate. În momentul de față, noi plătim TVA 21% pentru hrana animalelor, plătim dublu față de ceilalți fermieri, ceea ce ne pune într-o situație și mai dificilă, deși legea spune clar că TVA la alimente pentru hrana animalelor trebuie să fie de 11% numai că în aceeași lege spune clar că zahărul are TVA de 21%, referindu-se practic la zahărul din sucuri și din alte produse, ceea ce este altceva’, explică președintele ACA.
În opinia sa, mulți apicultori au ales să-și vândă mierea în târguri, direct către consumatori, pentru a obține prețuri mai bune și a evita intermediarii.
‘Apicultorii preferă să își comercializeze mierea direct la târguri și prin rețele proprii, pentru că doar așa se asigură că primesc un preț corect și că produsele lor ajung la consumatori în forma naturală, fără amestecuri cu surogate venite din afară. Aici la târg mierea poate fi cumpărată la prețuri între 20 de lei și până la 50 de lei/kg. Cea mai scumpă ar fi mierea de salcâm și de mană, pentru că anul acesta s-a obținut o producție foarte mică’, a mai spus Coman.
