Firma fostului președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) Dumitru Dragomir (cunoscut publicului drept Mitică Dragomir), a construit un complex imobiliar pe un teren cumpărat de la o rețea de falsificatori de hotărâri judecătorești, relatează Europa Liberă.
În baza unei sentințe judecătorești false, mai exact decizia 7932 din dosarul cu numărul 21958/1997 al Judecătoriei Sector 1, un anume Ion Grosu a obținut de la municipiul București un teren de 1.916 metri pătrați în Băneasa, pe malul lacului Herăstrău. Grosu ar fi cerut instanței să constate că are dreptul asupra terenului și că l-a dobândit prin uzucapiune de 30 de ani. Totul se întâmpla în 2017.
Uzucapiunea – Potrivit Codului civil, dacă un teren este abandonat, fără stăpân, și dacă cineva a avut grijă de el vreme de 30 de ani, chiar dacă nu are acte pe respectivul teren, devine proprietar. În sentința civilă falsă, bătută la mașina de scris, Grosu susține că a cumpărat terenul în 1992 de la o anume Drăghici Gheorghița, care la rândul ei a stăpânit terenul din 1960 fără să aibă acte pe el. În dovedirea acestui lucru, Grosu a prezentat o chitanță de mână.
Am întrebat judecătoria Sectorului 1 care sunt părțile care s-au judecat și care este obiectul dosarului 21958/1997. Instanța ne-a comunicat faptul că „din verificările efectuate în evidenţa instanţei, registrul OPIS Alfabetic s-a constatat ca dosarul nr. 21958/1997 priveşte pe Karimi Harni Duza şi are ca obiect „contestaţie”. Altfel spus, nici urmă de Ion Grosu sau uzucapiune, așa cum scrie în sentința judecătorească falsificată.
Expertiză tehnică inexistentă
La dosar a mai fost depus un raport de expertiză tehnică judiciară care identifică terenul pe amplasament, expertiză semnată de Lucia Doina Ungur. Expertiza poartă o ștampilă „conform cu originalul” , ștampilă care ar aparține unei avocate cu numele de Gabriela Petre.
În țară există două avocate cu acest nume. Una în București, alta în Ialomița. Cea din Baroul București ne-a declarat că de 30 de ani lucrează exclusiv cu dosare penale. „Nu m-am ocupat niciodată de retrocedări. Mai este o avocată cu același nume în Ialomița. Dacă sentința este falsă, recomandarea mea este să sesizați Poliția”, ne-a declarat Gabriela Petre din Baroul București.
Cealaltă avocată, din Ialomița, susține că nu a avut procese în Sectorul 1. „Uzucapiunea presupune expertize, deplasări, sunt dosare complexe, nu mă deplasez la București pentru ele. Am două ștampile în posesia mea, nu mi-au fost furate, nu le-am pierdut, nu știu despre ce este vorba”, ne-a declarat Gabriela Petre, avocată în Baroul Ialomița.
Lucia Doina Ungur nu apare pe lista oficială a experților tehnici atestați a ministerului Dezvoltării, deci și acest act a fost întocmit în fals, inclusiv ștampila și semnătura.
Conform datelor de la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară București (OCPI), primul cumpărător al terenului de la Grosu e o anume Ana Maria Gheorghe. Numele ei apare în investigația Newsweek privind cumpărarea de către clanul „Sportivilor” a fostelor sere din Berceni, terenuri pe care s-a construit ulterior, în baza unor planuri urbanistice de detaliu suspecte, ansamblul rezidențial „Metalurgiei Park”. Conform sursei citate, finul lui Gigi Becali, Horia Culcescu, a vândut o parte din teren mai multor dezvoltatori imobiliari pentru a construi un ansamblul de locuințe. Printre dezvoltatorii imobiliari îi regăsim pe Robert Nica și Stelian Vintilă, doi dintre liderii clanului „Sportivilor“, organizație care controlează lumea interlopă din sudul Bucureștiului.
„Vinovații să se ducă la pușcărie!”
În septembrie 2018, terenul de pe strada Căpriorilor din Sectorul 1 a fost cumpărat de firma Number One SRL, fiind situat în spatele hotelului Phoenicia. Potrivit confidas.ro, societatea aparține lui Bogdan și Dumitru Dragomir și are punct de lucru chiar terenul pe care a deschis șantierul pe care a construit blocul în formă de „vapor”, așa cum îi place să-l numească. Are această formă deoarece așa era configurat terenul pe care l-a cumpărat de la membrii grupării de falsificatori.
L-am întrebat pe Dumitru Dragomir dacă știe trecutul terenului pe care a construit complexul rezidențial. „Doamne ferește, de unde să știu că a fost obținut în fals. Sunt acte făcute la notariat. Ce a păzit notarul? Am plătit 1,2 milioane de lei pe teren, am construit prin bancă. Banca ce a păzit? L-am cumpărat de la doi sau trei cetățeni, au susținut că sunt proprietari. Am și vândut trei sferturi din apartamente. L-am construit cu credit de la bancă. Cum a trecut prin atâtea filtre fără să observe cineva? Noi am cumpărat terenul pe societate, vinovații să se ducă la pușcărie. Eu sunt cumpărător de bună credință. Într-adevăr, suprafața de care îmi spuneți „bate” cu adresa blocului. Dar nu am emoții, vreau să verific la notariat să văd care-i problema”, ne-a declarat Dragomir.
Complicitatea funcționarilor
Din datele strânse până acum, cazul terenului lui Dragomir nu este singular, ci este vorba de o rețea întreagă de falsificatori de sentințe judecătorești. Europa Liberă a relatat recent că menajera fostului primar al Sectorului 5 Marian Vanghelie a intrat în posesia unui teren în mod asemănător, tot prin falsificarea unei sentințe. La sesizările adevăraților proprietari care s-au trezit fără terenuri, autoritățile au început cercetări, bănuiala acestora fiind că există zeci de astfel de cazuri.
Altfel spus, adevărații moștenitori s-au trezit cu șantiere pe terenurile pe care știau că le aparține de o viață. Imobilele au ajuns în posesia falsificatorilor cu complicitatea unor funcționari din OCPI și de la Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Rețeaua de falsificatori avea nevoie de informații din interiorul celor două instituții de stat, terenuri care nu sunt intabulate sau deținute de persoane în vârstă. Urmează o serie de notari și grefieri de prin instanțe, care au facilitat înstrăinarea terenurilor.
Cum a dispărut grupul organizat
Dosarul penal a avut un traseu suspect. Constituit la nivelul parchetelor de sector în urma sesizărilor adevăraților moștenitori, cazul a ajuns la DIICOT pentru a fi anchetat grupului infracțional organizat care a falsificat documentele judecătorilor.
A stat o vreme la DIICOT, după care a fost declinat la Parchetul General, Secția de Urmărire Penală și Criminalistică. Acest lucru înseamnă că DIICOT nu a „văzut” grupul organizat în acest caz extrem de complex. Am întrebat care este motivul declinării și dacă s-a renunțat la acuzația de grup infracțional organizat, care ar fi atras competența DIICOT. Răspunsul instituției arată că a fost clasat dosarul sub aspectul constituirii unui grup infracțional organizat, dar numai cu raportare la accesul ilegal la un sistem informatic. Altfel spus, funcționarii care au identificat terenurile libere nu au acționat ilegal programul instituției și nu au acționat în grup infracțional organizat.
Apoi au trimis dosarul Parchetului General să-i cerceteze pe cei implicați pentru fals material în înscrisuri materiale, asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, falsul în declarații etc.
Din sursele noastre, terenurile furate de la Primăria generală au ajuns în posesia unor persoane publice importante, inclusiv din politică, cum e cazul lui Dumitru Dragomir sau Marian Vanghelie.
Teren în valoare de 1,5 milioane de euro
Întrebarea e în ce măsură noii proprietari sunt cumpărători de bună credință sau ei au știut că terenurile pe care le-au achiziționat au fost obținute prin falsuri grosolane? Acest lucru va putea fi demonstrat de procurori, comparând prețul pieței cu sumele plătite de fiecare cumpărător în parte. În cazul de față, am întrebat un evaluator imobiliar cât valora terenul de 1916 metri pătrați în discuție. „Prețul calculat de noi ar fi undeva la 750 – 800 de metri pătrați. Depinde dacă a fost vândut și cu autorizație de construire. Dacă avea autorizație, prețul creștea cu 200 de euro/mp”, ne-a declarat un evaluator imobiliar care nu a dorit să fie pomenit în text.
Am fost pe șantier pentru a vedea cum se prezintă investiția fostului președinte al LPF. La unele ferestre sunt puse perdele, semn că o parte din apartamente sunt deja locuite. Câțiva muncitori lucrau la finisaje, construcția fiind gata în proporție de 95 la sută. Am întrebat paznicul șantierului ce firmă a ridicat blocul, în ideea de a ne asigura dacă constructorul este o companie cu referințe. „E firma lui Mitică Dragomir, om serios. Nu se zgârcește când vine vorba de calitate”, susține paznicul.
La adresa cu pricina figurează complexul imobiliar Herăstrău Parkwiev. Acesta oferă apartamente de 2 și 3 camere, precum și duplexuri între 138 și 250 metri pătrați. Apartamentele se vând între 144.000 de euro plus TVA și 204.000 de euro plus TVA. Prețurile sunt afișate pe site-ul unei agenții imobiliare, metru pătrat construit fiind de aproape 1.700 de euro plus TVA. Imobilul are două lifturi și parcare subterană. Regimul de înălțime al clădirii complexului rezidențial este structurat cu un subsol plus demisol, parter și 6 etaje. În total, 72 de apartamente. Potrivit unui comunicat al companiei, valoarea proiectului la finalizarea sa este estimata la 14.000.000 euro + TVA.
„Memoria” internetului
Am verificat pe Google Street View cum s-a prezentat terenul în discuție în ultimii 12 ani. În 2009, era ocupat de un depozit de tablă, depozit construit tot ilegal, din moment ce terenul aparținea statului. În iulie 2019, ultima înregistrare de pe street view, ne arată organizarea de șantier, fiind deja turnată fundația și câteva utilaje care lucrează la ridicarea blocului lui Dragomir.
– În ianuarie 2019, fostul preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, Dumitru Dragomir, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 4 ani de închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzat că primit peste 3 milioane euro mită de la administratorul RCS/RDS, Ioan Bendei, în schimbul acordării drepturilor de televizare a meciurilor de fotbal din Liga 1. Doi ani și jumătate a durat motivarea deciziei la tribunal, procesul fiind acum în faza de apel, la Curtea de Apel București, unde are termen pe 7 septembrie 2021.
Dragomir a mai fost trimis în judecată în alte două dosare.
- În 2018 a fost achitat de Curtea de Apel București, după ce instanța de fond l-a condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru evaziune fiscală.
- În 2012, a fost achitat în dosarul în care a fost acuzat de luare de mită în legătură cu o tranzacție imobiliară supraevaluată, care ar fi costat LPF peste 350.000 de euro.
