Economie

Mircea Coşea desfiinţează măsurile lui Bolojan: „Unde să ne mai dezvoltăm când economia cade, când nu este susţinută de consum?”

Expertul în economie, profesor universitar dr. Mircea Coşea, spune că pachetul măsurilor fiscale prezentat de ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, este un lucru toxic pentru economia ţării.

Mircea Coşea a precizat: „Acest pachet fiscal este praf în ochi, cu efect cât se poate de grav. Praful care se aruncă în ochii cetăţenilor va duce la îmbolnăvirea societăţii româneşti deoarece trebuie să vedem că lucrul cel mai important nu este acela al creşterii preţurilor, ci al scăderii veniturilor într-un ritm accelerat, brutal, imediat. Acest lucru va face ca să avem o schimbare radică a comportamentului consumatorilor, în consumul populaţiei. Oamenii îşi vor schimba priorităţile. Vor afecta mai mulţi bani pentru hrană, deşi este posibil să avem cantităţi mai mici şi calităţi mai reduse, şi nu vor mai aloca bani pentru alte cheltuieli care până acum ne clasificau în rândul ţărilor europene, şi anume cheltuieli pentru dezvoltarea personalităţii – pentru cultură, pentru educaţie, pentru sănătate, pentru voiaj -, adică tot ceea ce înseamnă dezvoltarea personalităţii umane în spiritul valorilor europene. Aceste cheltuieli vor dispărea şi vom reduce cheltuielile doar la mâncare, îmbrăcăminte, încălţăminte şi, eventual, aspirine. Deja suntem în criză, iar tot ceea ce se face nu va rezolva criza, ci o va accentua. Eu, ca economist cu activitate de o viaţă întreagă, sunt foarte îngrijorat în momentul de faţă pentru viitorul acestei ţări şi vă spun sincer că este prima oară în ultimii 35 de ani în care mi-e teamă de viitor”.

Coşea s-a referit şi la declaraţiile reprezentanţilor guvernului cu privire la riscul degradării României la nivelul ”junk”, în cazul neaprobării acestui pachet fiscal.

„Domnul acesta care acum este viceprim-ministru, care este om de afaceri şi care este împotriva declaraţiei de avere (n.red. – Dragoş Anastasiu) a făcut o demonstraţie la televizor prin care a prezentat junk-ul ca fiind o apocalipsă, o tragedie naţională. Nu e bine să fii în junk, asta e clar, pentru că atunci nu eşti frecventabil pentru capitalul străin. Dar, în momentul în care România nu mai este competitivă din punct de vedere al atractivităţii capitalului străin deoarece ridici impozitul pe mediul de afaceri, pe profit, pe dividende – adică pui mediul de afaceri într-o situaţie în care pierde foarte mult -, mai putem vorbi despre atractivitatea României? Cu junk sau fără junk, tot nu mai este atractivă. Aceste măsuri fiscale nu fac decât să păstreze lipsa de atractivitate a economiei româneşti şi lipsa de competitivitate faţă de vecinii noştri. Veţi vedea că în viitor multe companii se vor reloca în străinătate, mai ales cele din principalele industrii, cum ar fi industria de armament care în acest moment este o mină de aur.

Fabricile de armament sprijinite de Uniunea Europeană se vor relocaliza în jurul nostru, nu în România. Nu junk-ul este marele pericol, ci această gândire în care, în loc să stimulezi activitatea, înglodezi mediul de afaceri în mai multe îndatoriri, la care adaugi un preţ la energie insuportabil ce va duce la lipsa competitivităţii companiilor din ţara noastră pe plan internaţional. În aceste condiţii, eşti frâna propriei dezvoltări. Aceste măsuri reprezintă de fapt o canibalizare: mănâncă din esenţa statului român, din substanţa lui. Unde să ne mai dezvoltăm când economia cade, când nu este susţinută de consum? Nu reiese niciun element pozitiv din aceste măsuri, în afara faptului că se pot duce la Bruxelles cu o hârtie din care reiese că au făcut ceva şi să primească nişte fonduri europene pe care nici măcar nu ştim dacă le vor folosi corect şi dacă vor fi capabili să le absoarbă în totalitate”.

Expertul în economie a continuat spunând că tot ceea ce se întâmplă în aceste zile este o manipulare, pentru ca populaţia să aibă impresia că ea este de vină pentru actuala situaţie financiară a ţării, că este vinovată Uniunea Europeană că ne cere nu ştiu ce, că e vina războiului din Ucraina, că sunt devină schimbările climatice etc.

Mircea Coşea a mai spus: „Tot acest pachet de măsuri fiscale este greşit şi lipsit de eficienţă. Dacă adunăm toate sumele rezultate din creşterile de taxe, de impozite, din reducerile de pensii, de salarii, din toată această austeritate grosolană şi arbitrară care se va introduce nu obţinem banii necesari care să rezolve problema deficitului bugetar. Toate aceste măsuri sunt cu efect toxic, de tip bumerang. Ele duc la efecte negative, nu pozitive. Creşterea TVA va duce la o acumulare mai mare la buget, dar va atrage creşterea inflaţiei şi a economiei negre. Impozitarea cu 4% a cifrei de afaceri a băncilor va duce la creşterea dobânzilor şi la reducerea creditării acordată de sistemul bancar. Sunt nişte măsuri pe termen scurt, fără perspectivă, care au ca scop să lămurească Uniunea Europeană că se întâmplă ceva la Palatul Victoria. Totodată vorbim şi despre măsuri care destabilizează situaţia politică, deoarece se ridică întrebarea care este credibilitatea preşedintelui ţării? El a afirmat şi a declarat în campania electorală că nu va majora TVA, a repetat acest lucru ulterior până în urmă cu câteva zile, după care se pare că a cedat în faţa clasei politice. Aceasta înseamnă că în cadrul puterii politice există contradicţii puternice şi nişte presiuni asupra preşedintelui ţării”.

Domnia sa a concluzionat atrăgând atenţia că gradul de încredere în aceste măsuri este foarte mic, deoarece decidenţii politici care trebuie să le implementeze sunt aceiaşi cu cei care au dus ţara în actuala situaţie, şi a mai arătat că implementarea măsurilor se va face cu victimele reformei administrative, adică de angajaţii Ministerului Finanţelor şi de alţi funcţionari publici care se vor confrunta cu o reducere a veniturilor şi care deja au dat semne că este posibil să blocheze pachetul fiscal.

Cimpoi Adrian

Cimpoi Adrian este absolvent al Universității din București. După o perioadă în care a fost redactor și reporter pentru un post de televiziune, a decis să-și continuie drumul în presa scrisă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button