„Există inegalități profunde în ceea ce privește accesul la tehnologie și la materialele necesare pentru a continua învățarea într-o perioadă în care școlile sunt închise. De asemenea, copiii al căror proces de învățare beneficiază de un sprijin limitat din partea familiei nu au aproape niciun mijloc de a-și susține educația. Oferirea unor instrumente educaționale și accelerarea obținerii accesului la internet pentru fiecare școală și fiecare copil sunt esențiale”, a declarat Robert Jenkins, director al departamentului pentru educație din cadrul UNICEF. „O criză a educației exista deja înainte de declanșarea pandemiei de COVID-19. În prezent ne confruntam cu o criză care se adâncește si generează si mai multe disparități”.
În 71 de țări, mai puțin de jumătate din populație are acces la internet. În ciuda acestei disparități, 73% dintre guvernele celor 127 de țări care raportează date folosesc platforme online pentru a oferi educație în perioada când școlile rămân închise . În țările raportoare din America Latină și regiunea Caraibelor, 90% dintre măsurile guvernamentale privind continuitatea învățării includ platforme online.
În majoritatea țărilor din Africa, mai puțin de un sfert din populație are acces la internet .
Datele UNICEF din 14 țări arată că elevii care au acces la internet la domiciliu au competențe de citire de bază mai dezvoltate decât copiii care nu au acces.
În ciuda disparităților privind averea, televiziunea este principalul canal folosit de guverne pentru a oferi educație la distanță; 3 din 4 guverne din 127 de țări participante la studiu folosesc televiziunea ca sursă de educație pentru copii . Peste 90% din țările din Europa și Asia Centrală folosesc televiziunea ca mijloc de învățare la distanță; în Asia de Sud, procentul este de 100% . În America Latină și Caraibe, 77% dintre țări oferă programe de educație prin intermediul canalelor de televiziune naționale .
În 40 din 88 de țări în care există date, copiii care locuiesc în gospodării urbane au șanse de cel puțin două ori mai mari să aibă un televizor decât copiii din gospodăriile rurale. Cele mai mari disparități se găsesc în Africa sub-sahariană. În zonele rurale din Ciad, doar 1 din 100 de gospodării are televizor, comparativ cu 1 din 3 gospodării din mediul urban. În zonele rurale din Guineea și Mauritania, 8% și, respectiv, 7% dintre gospodării au televizor, comparativ cu 76% dintre gospodăriile din zonele urbane din ambele țări.
Radioul este pe locul trei în clasamentul platformelor cel mai frecvent utilizate de către guverne pentru a oferi educație în perioada când școlile sunt închise; 60% dintre cele 127 de țări analizate folosesc această metodă . Procentul gospodăriilor care dețin un aparat de radio variază foarte mult în cadrul regiunilor, precum și de la o regiune la alta. Doar 1 din 5 gospodăriile din Asia de Sud deține un aparat radio, comparativ cu 3 din 4 gospodării din America Latină și Caraibe .
Peste jumătate dintre țări folosesc SMS-ul, dispozitivele mobile sau rețelele de socializare ca sistem alternativ de furnizare a actului educațional; în Europa și Asia Centrală, 74% dintre țările participante la studiu folosesc aceste metode . Aproximativ jumătate dintre cele 127 de țări oferă resurse tipărite, ce pot fi luate acasă; doar 11% asigură vizite la domiciliu.
Există disparități majore între cele mai bogate și cele mai sărace gospodării și în materie de acces la electricitate. Aproape toate metodele utilizate pentru a oferi educație la distanță necesită electricitate. Cu toate acestea, în cele 28 de țări unde există date disponibile, doar 65% dintre gospodăriile aflate în categoria celor mai sărace au energie electrică, comparativ cu 98% dintre gospodăriile din categoria celor mai bogate. În șapte țări, inclusiv Coasta de Fildeș, Lesotho, Kiribati, Sudan, Gambia, Guineea-Bissau și Mauritania, mai puțin de 10% dintre cele mai sărace gospodării au energie electrică .
De la începutul pandemiei de COVID-19, sistemele de învățământ din multe țări s-au transformat rapid pentru a sprijini copiii în vederea învățării la distanță.
Sursa: www.stiriletvr.ro
- ‘Cine nu muncește nu merită să trăiască’ – Primarul PNL din Clejna dă înapoi după declarația controversată: ‘Aceasta a fost ideea mea’
Primarul PNL din Cleja, județul Bacău, Petru Iștoc, a revenit luni asupra declarației controversate făcute duminică, când afirmase că „cine nu muncește nu merită să trăiască”. Edilul a precizat, în direct la Antena 3 CNN, că a fost vorba despre o formulare neinspirată și că mesajul corect ar fi fost „cine nu muncește nu mănâncă”. „Dacă … - România recunoaște oficial femicidul – legea care pune nume crimei: Pedepse mai dure și detenție pe viață
Senatul României a adoptat luni, cu o largă majoritate, proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, un act normativ considerat de inițiatori și de organizațiile civice drept cea mai importantă reformă legislativă din ultimii ani în domeniul protecției femeilor. Proiectul a fost votat cu 97 de voturi „pentru”, un … - Legătura puternică și neștiută dintre Epstein și Putin, dezvăluită de FBI: Marele ajutor pe care i-l oferea liderului rus
Documentele recent făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA arată că Jeffrey Epstein, finanțatorul american decedat, a fost descris ca „manager de averi” pentru președintele rus Vladimir Putin. Fișierele, publicate vineri, includ și scrisori în care Epstein a discutat repetat posibilitatea de a se întâlni cu Putin, deși nu este clar dacă o astfel … - Infarct fatal în sediul poliției: Un bărbat româno-american a fost declarat mort la scurt timp după ce a intrat în incintă. S-a deschis dosar penal pentru ucidere din culpă
Decesul unui bărbat cu dublă cetăţenie română şi americană, produs în urmă cu două zile în sediul Poliţiei Corabia, ar fi fost consecinţa unui infarct miocardic acut, au informat, luni, reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie Judeţean (IPJ) Olt. Persoana care a decedat sâmbătă în sediul Poliţiei Corabia este un bărbat în vârstă de 69 de ani, de … - Instituția plătită să stea pe loc: e oprită de aproape doi ani, dar salariile se plătesc. Florin Barbu – ”Busy”: Păzim patrimoniul
De aproape doi ani, Sistemul Național Antigrindină nu mai funcționează efectiv, însă structura care îl administrează continuă să plătească salarii pentru aproximativ 50 de angajați. Toate cele 106 puncte de lansare existente la nivel național sunt inactive, iar explicația oficială este că personalul rămas „asigură paza și administrarea patrimoniului”. Activitate suspendată, salarii plătite Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină se …
