Ministra din Groenlanda a resurselor, considerate una din mizele acțiunilor lui Trump, apel pentru români, ca aliați, după ultimele evenimente. „E despre alianța noastră occidentală și e devastator”

Într-un moment în care cetățenii occidentali demonstrează, stupefiați, în fața cererii administrației Trump de a anexa Groenlanda, Naaja Nathanielsen, ministra Afacerilor şi a Resurselor Minerale din Groenlanda, spune într-un interviu acordat HotNews pentru publicul românesc că „suntem îngrijoraţi. Anxietatea crește. Este de neconceput să ne invadăm unii pe alţii”.

• Nathanielsen amintește că treaba politicienilor e să îmbunătățească viața oamenilor. „Avem inflație, avem dificultăți în sistemul de sănătate, educație. Probleme politice reale pe care vrem să le abordăm. Ce se întâmplă acum este o mare abatere de la aceste obiective. Chiar dacă tonul s-a temperat puțin la Washington,  suntem în continuare într-o situație foarte gravă”, spune ministrul din Groenlanda.
• Sâmbătă, mii de oameni în Copenhaga și, practic, aproape toată populația capitalei Groenlandei, Nuuk, au protestat „Nu înseamnă NU” în privința anexării insulei arctice la Statele Unite.

Naaja Hjelholt Nathanielsen este unul dintre cei mai puternici miniștri din guvernul Groenlandei. Ea gestionează securitatea economică, comerțul și resursele naturale ale insulei. Adică exact zonele care interesează marile puteri. 

Din această poziție, Nathanielsen a blocat exploatarea uraniului, a retras licențe miniere – inclusiv ale unor companii chineze. Și negociază direct cu investitori şi cu guverne.

Ministra a acceptat să vorbească pentru publicul din România, în timpul unei escale între Londra şi casă. 

Dialogul a avut loc la o zi după ce ministra a pledat cauza Groenlandei în faţa premierului britanic Keir Starmer şi a parlamentarilor din Regat. Şi după primul pas spre dialog făcut de oficialii americani către diplomaţia daneză şi groenlandeză: o întâlnire între miniştrii danez şi groenlandez de Externe, Lars Løkke Rasmussen şi Vivian Motzfeldt, și vicepreședintele JD Vance, alături de secretarul de stat Marco Rubio.

Peste doar câteva ore de la dialog, practic, atât în Groenlanda, cât și în Danemarca, oamenii au ieșit în stradă în apărarea alianței occidentale.

„Anxietatea e în creştere. Suntem îngrijoraţi. E devastator”

HotNews: Doamnă ministru Nathanielsen, simțiți că Groenlanda este mai în siguranță astăzi decât era în urmă cu un an?
Naaja Nathanielsen: Nu. Cred că lucrurile s-au schimbat puțin, pentru că interesul din exterior față de Groenlanda a crescut. Și, desigur, aici vorbesc despre interesul american de a cumpăra sau de a prelua Groenlanda. Iar acest lucru este, evident, un motiv de îngrijorare pentru groenlandezi, pentru că nu ne dorim să fim nici cumpărați, nici preluați. Noi vrem să ne continuăm viețile. Sigur, vrem să colaborăm cu aliații noștri, ceea ce include Statele Unite într-o foarte mare măsură.

Naaja Nathanielsen: NATO este absolut esențială chiar dacă intrăm într-o nouă ordine mondială

-Credeți că NATO mai este suficient pentru a ține lucrurile sub control? Sau intrăm într-o nouă fază, în care garanțiile formale de securitate nu mai sunt suficiente?
– Cred că ambele lucruri sunt adevărate. Cred că NATO, pentru moment, este în continuare cea mai bună opțiune pe care o avem cu toții în cadrul Alianței. Cred că are în continuare foarte mult sens pentru toate statele membre. A adus pace, prosperitate și stabilitate regiunilor. Așadar, cred în continuare că NATO este absolut esențială pentru a continua pe un drum al siguranței și prosperității pentru statele membre.

În același timp, cred că intrăm – sau am intrat deja – într-o nouă ordine mondială, așa cum îmi amintesc că am discutat și anul trecut. Și încă încercăm să ne găsim poziția în acest context.

Dacă ne uităm la istoria lumii – iar țara dumneavoastră, regiunea dumneavoastră, nu fac excepție – vedem cu toții că alianțele se schimbă, că harta lumii se modifică de-a lungul anilor. Iar Groenlanda, desigur, nu este diferită din acest punct de vedere. Dar sper ca aceste tranziții să fie pașnice și să fie în acord cu dorințele oamenilor din Groenlanda.

„E de neconceput să ne invadăm unii pe alţii”

– În opinia dumneavoastră, o invazie a SUA ar însemna un atac împotriva tuturor aliaților NATO?
– Cred că acest lucru este, în cele din urmă, de definit de către statele membre. Pentru mine, este de neconceput să nu păstrăm integritatea NATO și să ajungem să ne invadăm unii pe alții. Nici măcar din așa-zise motive de securitate. Sunt de acord cu Statele Unite că trebuie să creștem monitorizarea și prezența în zona Arctică. Dar într-un mod pașnic, fără anexare, fără preluare, fără cumpărare.

Așadar, cred că încă avem mult spațiu de manevră pentru a rezolva această situație fără a provoca vreun prejudiciu sau a folosi forța împotriva oamenilor din Groenlanda sau a Alianței NATO. Și încă sper în acest scenariu.

Dar este clar că, într-un scenariu pur ipotetic, dacă Groenlanda ar fi invadată, acest lucru ar schimba radical Alianța NATO din interior.

Ce poate face România? „Fiecare țară trebuie să discute acest lucru în interiorul său”

– Vă raportaţi la ţările de pe flancul estic al NATO, precum România, ca la nişte actori relevanți cu privire la problemele de securitate din zona Arctică, având în vedere că ne confruntăm cu presiuni diferite, dar care fac parte din acelaşi peisaj de securitate?
– Cred că cel mai potrivit răspuns la această întrebare îl poate da chiar țara dumneavoastră. De pildă, cum puteți contribui cel mai bine la Alianța NATO? Fiecare țară trebuie să discute acest lucru în interiorul său. Înțelegem pe deplin că nu toate statele membre ar fi relevante pentru o monitorizare sau o prezență sporită în Arctica, dar pot contribui la alianță în alte moduri.

Așadar, cred că este într-adevăr o discuție pentru NATO, pentru a stabili cum își poate valorifica cel mai bine competențele în cadrul alianței. Iar acest lucru poate fi diferit de la o țară la alta.

Noi nu spunem că vrem ca toată lumea să contribuie. Ceea ce ne dorim este ca preocupările americane, precum monitorizarea zonei arctice, să fie înțelese și abordate fără ca noi să fim vânduți sau preluați.

Retorica s-a temperat puțin, dar „suntem în continuare într-o situație foarte gravă și serioasă”

– Miercuri a avut loc o întâlnire între miniştrii danez şi groenlandez de Externe, Lars Løkke Rasmussen şi Vivian Motzfeldt, și oficiali americani (vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio, n.r.). Ministrul danez a vorbit despre un „dezacord fundamental” legat de ceea ce a descris drept „dorința lui Donald Trump de a prelua Groenlanda”. Cum ați văzut această întâlnire?
– Sunt foarte mulțumită de faptul că a existat acest dialog. Apreciez că administrația americană, reprezentată de doi oficiali de rang atât de înalt, și-a făcut timp pentru această întâlnire. Suntem recunoscători că am putut discuta diferențele noastre într-un mod respectuos. Până aici, e bine. S-a convenit, de asemenea, organizarea unor întâlniri suplimentare, într-un grup la nivel înalt, iar acest lucru îl apreciez.

Dar cred că situația de bază a rămas neschimbată. Suntem în continuare într-o situație foarte gravă și serioasă, care trebuie monitorizată cu mare atenție. Așadar, fundamentele nu s-au schimbat.

Cred însă că tonul retoricii a fost puțin temperat, iar speranța este că acum putem avea discuții într-un cadru închis, unde să fim direcți, sinceri și respectuoși unii cu alții. Dar cred că există încă destule motive de îngrijorare.

– Dar simțiți că Groenlanda este tratată în prezent ca un partener sau mai degrabă ca un bun de importanță strategică?
– Chiar suntem un bun strategic. Istoria Groenlandei este una complexă. Am fost o colonie. Am fost obișnuiți să fim de interes pentru alte țări din motive strategice. Geografia noastră este complexă. Iar resursele noastre adaugă un nivel suplimentar de complexitate. Dar această complexitate ne defineşte viaţa de zi cu zi. Suntem absolut obișnuiți cu această realitate. Trăim într-o lume complexă în Groenlanda.

Cum vede viitorul relaţiei cu SUA: „Cred că trebuie mai mult respect reciproc”

– Ați fost miercuri în Regatul Unit, unde v-ați întâlnit cu premierul Keir Starmer. Ne puteți spune care a fost agenda întâlnirii?
– Da, am fost invitată de un grup parlamentar multipartinic pentru Groenlanda să vorbesc la un eveniment. A fost o întâlnire foarte reușită. Ne aflăm într-un stadiu foarte incipient al dezvoltării unui acord de liber schimb cu Regatul Unit, așa că am avut o scurtă întâlnire și cu ministrul responsabil pentru acest domeniu.

„Dialog, dialog, dialog”

– Ce face Groenlanda în acest moment pentru a-și asigura sprijin politic și strategic în Europa?
– Fiind o țară mică și fără prea multă forță – şi chiar Regatul Danemarcei, deși se bucură de mult respect în multe locuri, este totuși un regat mic –, ceea ce trebuie să facem în primul rând este să ne angajăm în dialog. Dialog, dialog, dialog – pentru a transmite dorințele noastre, ambițiile noastre, speranțele noastre pentru viitor și pentru a câștiga sprijin oriunde este posibil. Este important să existe un dialog continuu și cu cei cu care suntem în dezacord. Și asta face parte din procesul politic.

Cred că există multe beneficii într-o colaborare mai profundă cu Statele Unite. De aceea, chiar și după toate declaraţiile, credem că există baze importante pentru colaborare, parteneriat și alianță cu SUA. Dar cred că trebuie să urmăm o altă cale, una bazată pe mai mult respect reciproc. Și să înțelegem că ceea ce-şi doresc poate fi obținut printr-un compromis în care Groenlanda nu este preluată și nu este vândută.

Vocea oamenilor din Groenlanda trebuie să fie auzită, chiar dacă este o țară foarte mică, chiar dacă suntem foarte puțini. Avem în continuare dreptul la autodeterminare în ceea ce privește propriul viitor. Am fost foarte clari că suntem mulțumiți să facem parte din Regatul Danemarcei. Şi cred că acest lucru ar trebui asumat și respectat de aliații noștri.

„Asta ne va dezbina, dacă nimic altceva nu o va face”

– Credeți că Europa a făcut suficient în ultimele luni? Sau Groenlanda este încă percepută ca o problemă arctică, o problemă arctică îndepărtată?
– Cred că tot mai multe țări își dau seama că nu este vorba doar despre o problemă arctică, ci despre una care ține de alianța occidentală. Cum mergem mai departe? Am văzut mulți pași mici în această direcție.

Există multe alte chestiuni în care cred că modul în care alegem să acționăm ca aliați ne va defini viitorul comun. Iar în Groenlanda suntem foarte mulțumiți de sprijinul larg pe care îl primim în Europa din partea multor lideri și a multor parlamentari.

– Ce așteptați în plus de la Uniunea Europeană?
–Sper ca Uniunea Europeană să își continue implicarea actuală cu privire la Groenlanda, pe mai multe paliere. Nu este vorba doar despre această criză. Noi ne-am implicat tot mai mult în relația cu Uniunea Europeană pentru a aprofunda colaborarea în dezvoltarea sectoarelor economice, în cercetare, în sectorul energetic și în alte domenii. Sper să putem aprofunda și extinde această relație și să rămânem uniți în a insista ca dreptul internațional și statul de drept să fie respectate în lumea occidentală. Acestea sunt lucrurile care ne definesc și care au adus pace și prosperitate oamenilor și țărilor noastre.

Cred, de asemenea, că în lumea occidentală trebuie să găsim o nouă modalitate de a trata dezacordurile, pentru că în acest moment ne aflăm pe o traiectorie a polarizării. Și cred că aceasta ne va dezbina, dacă nimic altceva nu o va face. Avem nevoie să găsim o modalitate de a stabili dialog între opinii diferite, ambiții diferite, dacă vrem să prosperăm în viitor.

Cum se pot exploata mineralele rare în Groenlanda?

– Credeți că Donald Trump este concentrat doar pe securitatea internațională sau și pe mineralele rare? Și ce presupune, de fapt, exploatarea mineralelor rare?
– Exploatarea mineralelor este foarte complexă. Durează mulți ani, este foarte tehnică și necesită investiții de capital foarte mari. Avem, desigur, interesul de a ne dezvolta resursele naturale și zăcămintele. Nu toate sunt însă fezabile pentru exploatare. Pe cele care sunt suntem bucuroși să le valorificăm împreună cu țări partenere.

Considerăm că acest lucru este gestionabil. Vedem, de asemenea, că lanțurile de aprovizionare, în special pentru pământurile rare, au trecut în mare măsură prin procesare în China. Iar tot mai multe țări și uniuni încearcă acum să-și dea seama cum pot realiza ele însele acest proces dificil și complex.

Noi vrem ca lanțurile de aprovizionare să meargă către țările partenere. Dar acest lucru necesită multă dezvoltare tehnologică, pe ambele părți, în toate etapele lanțului de valoare. Iar asta presupune o colaborare destul de strânsă.

„Nu există o implicare activă a Chinei în sectorul minier din Groenlanda”

– Din unele articole din presa internațională reiese că China ar conduce acum exploatarea pământurilor rare în Groenlanda. Credeți că SUA ar putea prelua acest rol? Și de cât timp ar avea nevoie pentru a-și securiza poziția economică?
– De fapt, nu este adevărat că China are un rol dominant în exploatarea minerală din Groenlanda. Există doar două implicări chinezești în sectorul minier groenlandez, iar ambele licențe sunt inactive. 

Una era un proiect de minereu de fier, căruia i-am retras personal licența și cu ai cărui proprietari chinezi suntem acum în instanță. Cealaltă este o participație minoritară într-un proiect de uraniu, pe care l-am oprit, de asemenea, din cauza interdicției noastre privind exploatarea uraniului. Așadar, nu există, în prezent, o implicare activă a Chinei în sectorul minier din Groenlanda.

Toate eforturile noastre, atât în sectorul mineral, cât și în politica externă, sunt orientate spre atragerea de investitori cu valori similare – americani, canadieni, europeni, australieni și alții. Acesta a fost obiectivul nostru de mulți ani.

„Avem probleme reale: inflaţie, sistemul de sănătate, educaţie. Iar situaţia asta ne abate de la ele”

– Dar ce gândesc oamenii din Groenlanda despre această situație?
– Anxietatea este cu siguranță în creștere. Suntem îngrijorați. Este cu adevărat devastator de urmărit. Cred că mulți oameni au fost însă foarte mulțumiți de întâlnirea de ieri (miercuri, între miniştrii de Externe danez şi groenlandez şi oficialii americani, n.r.), de faptul că dialogul a început, în sfârșit. Dar oamenii nu simt că am ieșit din pericol. Consideră în continuare că sunt multe chestiuni nerezolvate pe masă. Și cred că mulți ar vrea să audă din partea administrației americane că ideea de a cumpăra sau anexa Groenlanda este exclusă, pentru a se simți cu adevărat în siguranță.

Pentru că oamenii din Groenlanda au fost foarte clari în declarațiile lor. Nu-și doresc acest lucru. Ei vor să rămână o țară pașnică, în care să își poată vedea de viață.

Dar, indiferent de situație, cred că toți politicienii trebuie să meargă mai departe și să încerce să rezolve problemele din fața noastră. Aceasta este misiunea noastră principală. Așa că vom continua să facem acest lucru. Împreună cu oamenii din Groenlanda, să ne dezvoltăm țara.