Mihail Neamţu: Creştinismul a unificat națiuni și popoare. Globalismul le dezbină prin ideologiile urii de „gen”, rasă ori clasă”
„Credința în Dumnezeu a înălțat gândul omului spre cer. Ateismul i-a coborât cugetul înspre pofte, viscere și țărână. Creştinismul a unificat națiuni și popoare. Globalismul le dezbină prin ideologiile urii de „gen”, rasă ori clasă”, scrie, pe Facebook, teologul Mihail Neamţu.
„Stăpâni, sclavi și cetățeni liberi ai Mediteranei și-au luminat mintea, și-au încălzit inima și s-au lăsat șlefuiți după întâlnirea cu faimosul Logos întrupat în persoana lui Iisus din Nazaret. Biserica primară a fost spațiul manifestării darurilor celor care au contemplat înălțimea și adâncimea „minții lui Hristos” (Filipeni 2, 5).
Secole la rândul, simbolismul Crucii i-a adus laolaltă pe credincioșii din Sicilia, Creta ori Lampedusa împreună cu pelerinii din Egipt, Iona, Athos sau Gibraltar.
Creștinismul a încurajat arta picturii, muzica monodică sau corală, științele exacte, geometria, volumetria ori estetica liturgică. Bizanțul, mai întâi, și apoi lumea apuseană a dezvoltat arhitectura monumentală și toate meșteșugurile conexe, de la tâmplărie și sticlărie până la sculptură. Europa Christiana a fost matricea primelor simfonii, dar și locul unde s-a născut piața liberă. De la Grigorie de Nazianz, Augustin din Hippona, Simeon Noul Teolog sau Dante Alighieri până la R. M. Rilke sau Vasile Voiculescu, aici s-au scris autobiografii mistice, poezii, rugăciuni, incantații, romane sau capodopere literare fără egal.
Noi, poate mai mult decât alții, am căutat decența și excelența. Aflat sub asaltul violent al ideologiilor atee și globaliste, Occidentul încă mai este depozitar al instituțiilor clasice și al unei sensibilități morale atinsă de valorile Evangheliei.
Civilizația creștină este cel mai de preț dar făcut umanității.
Cu multe secole înainte de-a fi devenit membri ai UE, românii erau europeni pentru că erau creștini (și deveniseră creștini pentru că erau europeni)”, scrie Neamţu.
