Mesajul lui Dan și Bolojan către români: ai noștri sunt buni, chiar dacă sunt urmăriți penal și dacă îi punem în Consilii de Administrație

Numirea lui Vlad Voiculescu la Cotroceni și cea a Ioanei Dogioiu la Radio România sunt semne ale „dublei măsuri”, pe care oamenii le văd. Cât despre Radio și TVR, ele aparțin publicului, nu Guvernului sau Președinției, iar apariția unor nume din Guvern și din Președinție în CA, propuse atât de Bolojan, cât și de Dan, nu face decât să întrețină senzața că media publică e media Puterii, notează Cătălin Tolontan.

Nici nu știi ce e mai greu. Să urmărești numirea un om care este urmărit penal de către DNA în poziția de consilier prezidențial sau să asculți explicația președintelui. 

Când l-a instalat pe Vlad Voiculescu consilier onorific, președintele Nicușor Dan a folosit tactica „Ceartă-i tu, ca să nu-ți reproșeze ei ceva”. Șeful statului i-a arătat cu degetul pe procurori: „Este un dosar care a fost deschis acum mulți ani și care nu avansează. Parchetul poate să facă un efort pentru a tranșa aceste cazuri”.

Și nu s-a oprit aici. 

O dreptate cu două viteze – pentru câini și pentru căței

Nicușor Dan a continuat: „Mai ales când sunt oameni expuși politic sau funcții de reprezentare, cred că Parchetul poate să facă acest efort de a soluționa aceste cazuri: clasare sau trimitere în judecată”.

Ce să înțelegem de aici: că dosarele oamenilor aleși sau numiți în funcții de conducere trebuie rezolvate mai repede? Da, asta ni se spune. 

Nu a fost o eroare de exprimare a lui Dan, pentru că nu e prima oară când președintele folosește un „noi” impunător și intimidant când e vorba de anumite dosare penale. 

„Noi” semnifică o persoana întâi plural, compusă în mod abuziv din diversele facțiuni ale puterii pe care Constituția a avut grijă să le separe. Iar unde democrația desenează granițe, președintele crede că poate da cu guma de șters.  

Discuția nu e dacă Vlad Voiculescu va fi sau nu trimis în judecată. Sigur că nu e normal ca o cercetare penală să dureze atât, în cazul lui Voiculescu din decembrie 2023. Dar locul unde se urgentează și se clarifică cercetările penale nu este Palatul Cotroceni.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului împins în CA la o entitate de stat

O altă mișcare suprinzătoare a fost propunerea Ioanei Ene Dogioiu, purtătoarea de cuvânt a Guvernului, pentru poziția de membru în Consiliul de Administrație al Societății Române de Radiodifuziune (SRR). 

Și aici argumentul a fost perplexant: Ioana Dogioiu a explicat că e posibil ca ea să ocupe ambele funcții pentru că nu este vorba despre un Consiliu de Administrație al unei societăți comerciale, Radio România fiind un serviciu public. 

„Nu e o numire doar ca să fie”, a spus purtătoarea de cuvânt. 

Din nou, nu e vorba că Ioana Dogioiu nu are competență de radio. Are. Pentru ea, a fost clar un risc și o pierdere să plece din jurnalism către administrație. Dar nu acesta este subiectul, ci faptul că Ilie Bolojan, omul care o propune în CA, s-a remarcat pentru critica acerbă la adresa numirilor în Consiliile de Administrație. 

Bolojan a spus că trebuie reduse Consiliile și numărul celor din CA. Până când are el nevoie să numească un om de-al său, nu?

În același timp, Guvernul e obligat să păstreze o neutralitate pe orice piață. Cum ar fi ca un ministru să devină membru în Consiliul de Administrație la o companie farmaceutică a statului? Cum s-ar simți competitorii, fie ei de la stat sau de la privat?

Sigur că Ioana Dogioiu nu e ministru, nu e membru al Guvernului, e om din aparatul de lucru al guvernului. Dar dacă cineva atât de apropiat ca funcție de premier și din aparatul Guvernului ar fi numit în CA la Hidroelectrica, de pildă, celelalte companii de energie ar simți pe bună dreptate un frison.

Poziția de purtător de cuvânt e 24/7, greu să mai încapă o altă funcție. La asta s-a gândit premierul?

Iar această mișcare aiuritoare, atât în privința „dublei măsuri”, cât și în ceea ce presupune concurența integră, a fost făcută de un prim ministru liberal.

LATE EDIT: Chiar e nevoie la Radio și la TVR de persoane din aparatul Guvernului și al Președinției?

Și mai e un argument. Atât Ilie Bolojan, cât și Nicușor Dan au propus pentru CA la TVR și la RRA oameni din aparatele instituțiilor guvernamentală și prezidențială.

Oricum media publică duce această povară în spate: e percepută că e a guvernului, nu a publicului. Deși, conform legii, ea aparține publicului, nu Puterii.

Ajută aceste numiri pentru ca oamenii să aibă încredere în independența TVR și a RRA față de Putere și față de politică, în general?

Problema cea mai mare 

Că Nicușor Dan și Ilie Bolojan au, ca oricare dintre noi, momente în care le alunecă piciorul de pe frână, e omenește. În etajele zăpezilor eterne te ia amețeala.

Dar nici la Palatul Cotroceni și nici la Palatul Victoria nu se găsește, totuși, nimeni care să aibă curajul să le spună că nu e în regulă?

Vlad Voiculescu și Ioana Dogioiu nu servesc persoanele Nicușor Dan sau Ilie Bolojan. Nici măcar nu servesc funcția președintelui sau pe cea a prim-ministrului. Ei servesc instituția ocupată temporar de o persoană sau alta. 

De aceea, numirile celor doi în aceste aventuri și iluzionismul explicațiilor afectează instituțiile unde lucrează. Și societăți comerciale dacă erau, ca să cităm din argumentele casei, tot meritau mai multă atenție Președinția și Guvernul. De fapt, la două societăți comerciale aveau puține șanse asemenea mișcări.