Masa rotundă AUR la Parlamentul României: „Ne înclinăm cu respect în fața memoriei Basarabiei (1940–2025)
Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a organizat la Parlament masa rotundă cu tema: „Ne înclinăm cu respect în fața memoriei Basarabiei (1940–2025) și rememorăm cu durere, dar și cu demnitate, răpirea Moldovei de peste Prut în urma infamului pact Ribbentrop-Molotov”.
Evenimentul a adus în prim-plan reflecții istorice, perspective geopolitice și soluții concrete pentru viitorul relației dintre România și Republica Moldova.
Valeriu Munteanu: „Nu am devenit mai puțin români”
În deschidere, deputatul AUR Valeriu Munteanu a subliniat dimensiunea profund personală și identitară a momentului:
„Pentru mine acest moment nu este unul doar de reculegere istorică, ci și o mărturisire de destin. Sunt născut în URSS, sub ocupația rusească a Basarabiei, unde cuvântul român era periculos, iar identitatea română tratată ca o crimă”, a susținut Valeriu Munteanu, președintele Comisiei pentru integrare europeană dintre Parlamentul României șo Parlamentul Republicii Moldova.
El a atras atenția asupra rupturii informaționale dintre cele două maluri ale Prutului și a responsabilității clasei politice românești: „Trebuie să suturăm aceste răni politice și să convingem cetățenii români că e timpul să trimită în Parlament oameni dedicați cauzei unirii. Abia atunci vom putea aduce Basarabia acasă.”
Senatorul AUR Petrișor Peiu a vorbit despre un fond de investiții care să dezvolte capitalul românesc din Republica Moldova.
„Noi propunem ca statul român să pună 250 milioane euro într-un fond dedicat exclusiv investițiilor în Republica Moldova, să se emită obligațiuni pe bursa de valori de la București in valorea de aceeași sumă si să rezulte un fond de 500 milioane euro care să facă investiții si plasamente în Republica Moldova, să cumpere active. Acum trebuie să fim cu mintea limpede si să înțelegem noțiunea de active. Trebuie acordat un ajutor in energie electrică sau in gaze naturale in Republica Moldova. Să cuantificăm acest ajutor în acțiuni ale companiilor de acolo. Sa zicem că nu mai trebuie sa plătească acest gaz, Republica Moldova sa dea în schimb acțiuni la un jucător important pe piața de utilități. Apoi venim din același fond si investim in acel jucător sume suplimentare pentru dezvoltare. Fondul respectiv să poată să investească în mod transparent în diverse companii. Ar fi o injecție de capital de 500 de milioane de euro care se poate dubla într-un an si jumătate, prin noi emiteri de acțiuni si capitalizarea dividendelor.
Putem multiplica efortul financiar de integrare a Republicii Moldova”, a afirmat Petrișor Peiu.
Acesta a punctat că reunificarea nu se va realiza doar prin declarații: „Dacă programul de convergență cu UE va continua, atunci un fond românesc puternic va crește șansa ca firmele noastre să transforme fondurile europene în beneficii reale pentru proiectul reunificării.”
Sociologul Dan Dungaciu, consultant AUR pe probleme externe, a atras atenția asupra degradării continue a statutului identitar al românilor din Republica Moldova.
„Cel mai important proiect identitar din Republica Moldova este recunoașterea minorității române. Dar Bucureștiul nu înțelege acest moment critic și nu reacționează”, a susținut Dungaciu, în cadrul conferinței.
Acesta a avertizat că istoria românilor ar putea fi eliminată din Republica Moldova:
„Istoria care se predă istoria din Republica Moldova este istoria românilor inclusiv ca urmare a protestelor masive din 2002-2003 împotriva regimului comunist. Istoria s-a dorit a fi schimbată de regimul comunism nu a reușit să facă asta nimeni, a rămas istoria românilor. Iunie 2025- Consiliul pentru prevenirea si eliminarea discriminării din republica moldova emite un aviz după care istoria românilor este discriminatorie, pentru că este istoria unei minorități. In Republica Moldova, spune acest consiliu format din oameni apropiați actuala guvernare, ca in republica moldova se predă istoria unei minorități si că asta e discriminatoriu. Ministrul educației trimite in instanță si zice să judece instanță dacă e discriminatoriu sau nu. E prima data când un judecător decide cum se numește manualul de istorie. Actuala guvernare de la Chișinău a pus bazele dinamitării unei batalii care durează din 2002-2003 pentru istoria românilor. Ei au oferit pe tavă- dacă mențin guvernarea o vor face cu sigusnta si dacă vin alții la putere o vor face din cauza precedentului”, a subliniat Dungaciu.
AUR reafirmă că destinul românilor de pe ambele maluri ale Prutului este unul comun. Basarabia nu este o temă istorică, ci o realitate politică și națională de care suntem răspunzători în fața generațiilor viitoare.
