Mărțișorul, marcă a expresiei culturale tradiţionale românești

Distribuie acest articol!

O posibilă „împărăție a Mărțișorului”. Spațiul carpato-balcanic ar putea fi denumit și spațiu al Mărțișorului. Obiceiul arhaic românesc al mărțișorului există la toți dacoromânii, meglenoromânii și aromânii, fiind transmis și populației bulgarofone din Peninsula balcanică. L-au împrumutat și alții, dar nimeni nu l-a generalizat ca noi, scrie Vlad Cubreacov pe blogul său.

De aceea, există un proiect de lege privind instituirea Zilei Mărțișorului ca zi de sărbătoare națională depus în Parlamentul României în 2019.

„Mărțișorul reprezintă o marcă distinctivă și un element specific de autenticitate a expresiei culturale tradiţionale românești. El constituie unul din cele 7 elemente românești incluse de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, alături de: Doina, Ritualul Călușului, Tehnicile tradiţionale de realizare a Scoarţei (împărțit cu Republica Moldova), Colindatul de ceată bărbătească (împărțit cu Republica Moldova), Tehnicile de prelucrare a ceramicii de Horezu și Jocul fecioresc de Ticuș.

Sărbătoarea populară a Mărțișorului marchează începutul anului agricol, odată cu sosirea primăverii, și este asociată unor obiceiuri străvechi din aria carpato-balcanică întâlnite la români (atât dacoromâni, cât și aromâni sau meglenoromâni) și la unele popoare din această arie geografică”, scrie Cubreacov. 

Sursa: cubreacovblog.wordpress.com


Distribuie acest articol!
WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: