Marius Lulea (AUR): Măsura „salvatoare” a PSD și PNL pentru acoperirea deficitului, aceea de a elimina facilitățile fiscale pentru construcții și agricultură, va îngropa România definitiv!

Mințile luminate ale guvernării PSD și PNL s-au gândit să acopere gaura bugetară uriașă de 36,91 miliarde lei pe care au creat-o punând pe butuci, definitiv, două domenii esențiale pentru economia României. De la 1 septembrie, Guvernul vrea să elimine facilitățile fiscale pentru angajații din construcții și agricultură. Asta este soluția măreață a noii echipe guvernamentale aflată sub bacheta magicianului Marcel.

Doar că, în viața reală cea de dincolo de porțile Palatului Victoria, consecințele vor fi catastrofale: va crește piața neagră a forței de muncă, iar foarte mulți români care lucrează în cele două domenii vor alege calea străinătății. Și noi, România, unde vom fi? Acolo unde am fost și până acum: cu agricultura în faliment, cu un sector al construcțiilor făcut țăndări.

În 2018, guvernarea PSD a spus că, între 2019 și 2028, angajatorii din domeniul construcțiilor vor plăti taxe salariale mai mici. Premierul PSD de la acea vreme declara acest sector prioritar şi de importanţă naţională pentru economia românească pentru următorii 10 ani. După numai 5 ani, sectorul construcțiilor a fost trecut la categoria „și altele” tot de către o guvernare condusă de PSD. Motivele care stăteau la baza acestei decizii în acel moment au fost: menținerea forței de muncă pentru domeniul construcțiilor în țară și scoaterea salariilor din acest sector din zona gri a economiei. Acum, Guvernul Ciolacu ne lasă de înțeles că nu mai avem nevoie de construcții.

La ora actuală, volumul de investiții preconizate a fi finanțate până în 2030 din fonduri europene și naționale în care vor fi implicate exclusiv firmele de construcții este de circa 150 miliarde euro. În medie, anul trecut au lucrat în domeniul construcțiilor 450.000 de angajați, iar de facilitățile fiscale beneficiau 550.000, pentru că 100.000 de lucrători provin din industria fabricării materialelor de construcții, care la rândul ei va fi grav afectată.

Care ar fi câștigul la bugetul de stat dacă ar fi eliminate aceste facilități? S-ar putea încasa suplimentar, într-o ipoteză idealistă, dar nu realistă, 3,8 miliarde lei pe an, adică aproximativ 750 milioane euro pe an.
Marcel Ciolacu și Marcel Boloș, cei doi „Marcei” ai Guvernului, se bucură la aproape 4 miliarde lei pe care îi vor câștiga, dar nu se gândesc că pierderile vor fi uriașe. În condițiile renunțării la facilitățile fiscale din acest moment, se preconizează că doar în primul an după eliminarea acestora va fi un minus de forță de muncă de 100.000 de lucrători, dintre care jumătate vor alege calea străinătății.

Ce înseamnă acest lucru pentru România? Ei bine, producția neefectuată de acești 100.000 de muncitori este de 5 miliarde euro pe an, producție nerealizată pe șantierele din România, dacă avem în vedere că productivitatea în construcții, în medie pe an per angajat, este de 50.000 euro. În 7 ani, această cifră a producției nerealizată va crește la 35 miliarde euro. Totodată, dacă acum capacitatea de absorbție a fondurilor din România este de circa de 50% dintr-un buget general pentru investiții până în 2030 de circa 150 miliarde euro (fonduri europene și fonduri naționale), nerealizarea celor 35 miliarde euro va reduce capacitatea de absorbție la maxim 30%.

Doar din cele enumerate până acum putem trage următoarea concluzie: deficitul de forță de muncă va crește cu 100.000 muncitori în doar un an, 50.000 dintre aceștia vor pleca peste hotare, în 7 ani cifra producției nerealizată în România va ajunge la 35 miliarde euro, iar capacitatea de absorbție a fondurilor va coborî de la 50% la maxim 30%. Și totul pentru doar 750 milioane euro în plus la bugetul de stat!
Însă, pierderile în sectorul construcțiilor nu se vor opri aici. Prin eliminarea facilităților fiscale vor suferi și lucrătorii din fabricile de producție a materialelor de construcție. Prin urmare, inclusiv materialele de construcție produse în România se vor scumpi.

Dacă această măsură heirupistă, fără niciun fel de analiză de impact, se va menține, atunci vom ajunge în situația în care mulți constructori vor solicita rezilierea contractelor. Motivul: costurile vor crește peste marja de ajustare și peste marja de profit ca urmare a lipsei forței de muncă, dar și a majorării prețurilor la materiale. Acest lucru va duce, evident, la o întârziere a lucrărilor cu aproape un an. Un alt aspect care trebuie avut în vedere este că bugetele proiectelor ce vor fi licitate vor trebui mărite cu peste 10%, pentru că în primă fază constructorii au avut cu totul alte date.

Acestea sunt doar efectele pentru sectorul construcțiilor. În cazul agriculturii, lucrurile vor fi de-a dreptul disperate. De ce? Pentru că nu doar salariile angajaților din agricultură vor fi afectate, ci și ale celor din industria alimentară.

Fostul ministru al agriculturii, Adrian Chesnoiu, spunea în octombrie 2021 că „nivelul salariilor din industria alimentară, din agricultură, din sectorul piscicol este singura soluţie viabilă pe termen scurt pentru a păstra în ţară forţa de muncă pe care încă o mai avem. Odată cu migrarea acestei forţe de muncă în exteriorul României am avea probleme uriaşe cu asigurarea hranei populaţiei”. Criza de forță de muncă din agricultură se vedea, însă, doar din opoziție. Acum, când au frâiele guvernării, vin să elimine facilitățile introduse tot de ei.

Este absolut cinic ce fac PSD și PNL. În primele luni după aplicarea acestei măsuri aberante, vom vedea încă o dată imaginile cu români înghesuindu-se în autocare, în avioane pentru a merge la cules de sparanghel, căpșuni sau alte produse în Germania, Spania sau Italia. În tot acest timp, agricultura românească va rămâne cuprinsă de secetă, atât din cauza vremii, cât și din cauza lipsei forței de muncă.
Această propunere apărută în spațiul public confirmă că politica guvernamentală în România este făcută după ureche. Să elimini peste noapte, fără să analizezi consecințele unei asemenea decizii, arată că oamenii aceștia care ne conduc habar nu au cum este construit un buget de afaceri în România. Efectele vor fi resimțite de noi toți: prețuri mai mari ale produselor agroalimentare în magazine, în vreme ce în construcții materialele vor costa din ce în ce mai mult. Din păcate, asta înseamnă să guvernezi fără să îți pese de oameni, de mediul de afaceri.