Marian Godină, război total cu jurnaliștii Recorder: mizează pe un public de tip taliban. Aburesc oamenii cu tertipuri

Între jurnaliștii de la Recorder și polițistul Marian Godină a izbucnit un război în toată regula, după o anchetă a jurnaliștilor privind presiunile la care sunt supuși lucrătorii din Poliție. Godină i-a acuzat pe cei de la Recorder că au publicat informații false și neverificate, iar jurnaliștii i-au dat o replică în care explică fiecare detaliu al reportajului. Într-o nouă replică, Godină îi acuză pe cei de la Recorder că oferă publicului informații trunchiate și mizează pe un public ”de talibani” pentru că ei speră ca nimeni să nu le verifice anchetele în profunzime.

”Citind comentariile de la ultimele mele postări și zecile de recenzii negative pe care le-am primit pe pagină aseară, ai fi tentat să crezi că jurnaliștii de la Recorder m-au pus la punct.

Nimic mai fals.

Cei care au tăbărât aseară ca să-mi lase un comentariu negativ, să mă ironizeze, să mă înjure sau să mă numească în fel și chip sunt cam aceiași care oricum mă înjuraseră dinainte de a vedea ce am de zis, încă din momentul în care au simțit că voi spune ceva în contradictoriu cu idolii lor.

Aseară, după răspunsul Recorder bine împachetat, au tăbărât ca lupii înfometați pe mine și pe pagina mea pentru a-și vărsa lăturile.

Și au lăsat oamenii comentarii, recenzii și chiar mesaje private cu o asemenea ură așa cum am mai primit în trecut într-un singur caz.

Nu am știut până acum că Recorder, pe lângă foarte mulți oameni cu capul pe umeri care îi urmăresc, au și un public format dintr-un soi de sectanți, oameni care înghit orice li se dă, oameni incapabili și dezvățați complet de a gândi cu propriile creiere.

Dacă eu nu am știut asta până ieri, se pare că cei de la Recorder au știut. Pentru că fix pentru această categorie de oameni au ambalat atât reportajul inițial, cât și răspunsul ulterior.

Au început cu o scurtă victimizare și au continuat cu răspunsuri convenabile lor, care păreau a fi bine documentate și probate.

Insinuări despre Traian Berbeceanu

Mizând pe același public de tip taliban, au făcut și insinuarea absolut abjectă referitoare la nașul meu, om care nu are absolut nicio legătură cu tot acest caz și de care îmi e rușine că a fost tărât în așa ceva. Nici la ora la care scriu aceste rânduri nu am vorbit încă cu el despre acest subiect. La astfel de insinuări m-aș fi așteptat de la România Tv eventual.

Dacă tot s-au dus spre nași, le-aș aminti celor de la Recorder că mai am o nașă care este o victimă chiar a Poliției Române și chiar a unor scurgeri de informații din Poliție, nașă de care am fost alături și de care sunt alături în orice demers l-ar face împotriva Poliției Române, instituție din care încă fac parte și pe care nu mă feresc să o critic când e cazul, dar nici nu o să tac mâlc când văd că e terfelită pe nedrept de niște jurnaliști în căutare de senzațional.

Dacă ar fi fost cazul, aș fi fost printre primii care i-ar fi făcut zob atât pe inspectorul șef de la Bihor cât și pe șeful BCCO, oameni pe care de altfel nu i-am întâlnit și nu i-am văzut în viața mea și față de care nu am niciun fel de obligații, la fel cum nu am nicio obligație față de nimeni.

Dar cu atât mai puțin nu am să tac de teama talibanilor care îmi vor lăsa recenzii sau comentarii pe pagină, oricât de mulți ar fi și oricât de multe lături vor arunca.

Ce nu înțeleg cei de la Recorder e că, deși susținerea lor pare enormă dacă e să ne luăm după comentarii, în spate se mai află niște oameni cu capul pe umeri, cu discernământ, calculați și care pot filtra singuri informațiile.

Pe aceștia îi vor pierde, în detrimentul talibanilor, pentru că pe oamenii inteligenți nu îi vor putea aburi cu tertipuri pe care le-au folosit în articolele lor.

De exemplu, niciun om inteligent nu va putea fi convins că informațiile pe care susțin că le aveau dinainte să le zic eu, dar nu le-au dat intenționat, nu erau relevante. Oare nu publicul trebuie să decidă ce e sau nu e relevant? Jurnalistul să prezinte faptele exact așa cum au fost, iar cititorul să decidă ce e relevant sau nu pentru el.

Altfel mi se servește doar ce vrea jurnalistul să aud, or asta nu mi se mai pare jurnalism.

Sunt curios câți mai priveau materialul dacă de la început ni se spunea că polițistul a scuipat o femeie? Dacă se spunea că politistul ar fi trebuit să fie la muncă, dar era învoit?

Cum ar fi mai fost privit polițistul Filimon dacă ni s-ar fi spus din prima că e cercetat pentru că s-a pontat ca fiind la serviciu în weekend deși nu a trecut pe acolo? Aspectele astea sunt irelevante? Cum să fie irelevante când în joc e chiar credibilitatea polițistului?

De ce l-aș crede când spune unele lucruri, când el are atâtea nereguli?

Cum pot spune jurnaliștii că au considerat irelevantă prezența și declarațiile unor martori oculari la incident și de aceea nu au pomenit de ele, dar au considerat relevant că polițistul și-a găsit clanța mânjită cu o substanță?

Voi vă dați oare seama că jigniți inteligența publicului vostru și că oricine are un dram de minte își poate da seama că ați dus reportajul exact în direcția în care ați dorit, selectând cu atenție ce dați și ce nu dați publicului?

Vi s-a părut irelevant să specificați că testarea aia psihologică a fost de fapt evaluarea periodică pe care au dat-o toți polițiștii? Cum să fie irelevant când tocmai în lipsa acestei informații a planat suspiciunea că polițistul a fost testat singur și dinadins?

Vi s-a părut irelevant să menționați că „influentul” om de afaceri a primit amenzi rutiere chiar în zona lui „de influență”? Păi cum l-ați fi mai putut numi influent, dacă de fapt nu a putut influența nici niște banale amenzi contravenționale?

Nu vi s-a părut relevant să spuneți despre martorii din parcare, dar vi s-a părut relevant ca fără nicio probă să lăsați să se înțeleagă că omul de afaceri a fost în biroul inspectorului șef? Ba mai mult, arătați o poză din registru din care se vede că omul de afaceri nu figura acolo, ca să întăriți ideea că a fost, dar nu a fost consemnat.

E exact cum aș filma eu acum registrul de intrări din Poliția Brașov și aș afirma că Mihai Voinea a fost în biroul șefului fără să fie înregistrat, iar ca dovadă aș arăta că nu e trecut numele lui în registru. Voi realizați oare că lucrurile astea nu țin pentru oamenii cu ceva în cap și că e chiar o lipsă de respect pentru publicul care vă urmărește cu speranță, public din care până nu demult făceam și eu parte?

Ați menționat că femeia a scris cu mâna ei că nu a fost agresată fizic, lăsând să se înțeleagă că a recunoscut că nu a fost scuipată. Din nou ați mizat pe publicul de care vorbeam mai sus, cel care nu face diferența dintre a agresa fizic și a scuipa, din nou pentru a manipula. Și chiar v-a ieșit, mi-au comentat mulți spunându-mi că însăși femeia a scris că nu a fost agresată.

Cum aș fi putut răspunde atâtor comentarii și să explic fiecăruia ce înseamnă agresiune și care e diferența dintre infracțiune și contravenție?

Mă întreb de ce vă mai chinuiți să munciți pentru articolele voastre, ați văzut doar că aveți public care înjură pe oricine îndrăznește să vă contrazică, ba o fac chiar înainte să vă contrazică cineva. Eu zic că pentru ăștia puteți pur și simplu inventa reportaje, că ei oricum le vor înghiți.

Ați tot bătut apropouri cum că aș avea cont de Patreon și că aș fi postat acolo contra cost.

Da, am cont de Patreon, la fel cum aveți și voi, de fapt chiar de la voi m-am inspirat și nu văd nicio problemă în asta, ba chiar eu am îndemnat oamenii să vă susțină financiar pe vremea când nu știam de ce sunteți în stare.

Iar de faptul că nu aveți scrupule în a minți și a manipula, m-a convins afirmația asta, legată de apelul telefonic pe care l-am primit de la Mihai Voinea: „Marian Godină ne-a specificat foarte clar că vrea ca discuția să rămână off the record și i-am confirmat că așa va fi.”

Asta chiar m-a lăsat mască. Cum, domnule Mihai Voinea, să fii în stare să minți în halul ăsta?

Probabilitatea ca acel apel să fi fost înregistrat de voi e una foarte mare, nu am de unde să știu dacă e așa sau nu, așa că nu aș risca să zic ce voi zice. Așa ca zic: Te rog să redai public integral discuția noastră telefonică, că eu nu am nimic de ascuns, dar să se audă mai ales partea în care eu „specific foarte clar că vreau ca discuția să rămână off the record”.

Nu de alta, dar nu am zis așa ceva în viața mea, poate doar te-am întrebat dacă e off the record, în niciun caz nu ți-am cerut eu ție ca discuția să rămână off the record. Pe mine faza asta m-a convins cât poți fi de manipulator, ba chiar am rămas mască atunci când am citit asemenea scorneală.

Deci, dacă ai înregistearea apelului, te rog să o publici.

Până atunci, eu îmi mențin tot ce am zis și voi menține în continuare, cu toți talibanii care vă au drept idoli și care îmi umplu chiar și în aceste momente pagina cu înjurături și alte zoaie și indiferent de câți lătrăi îmi vor mai veni aici.

Iar dacă voi rămâne fără urmăritori înseamnă că nu voi mai avea niciun motiv să mai scriu și nu o voi mai face, mă voi reprofila, voi crește oi, voi tencui sau voi face ce mi-au mai zis oamenii prin comentarii. Sigur e că voi trăi și fără scris, oricum uneori am impresia că mă zbat cam mult, fără sens și fără să merite.

Până atunci, am lăsat recenziile la liber deși le puteam opri, puteti scrie în continuare de ce nu recomandați pagina și să îmi duceți jos de tot toată munca din ultimii 7 ani până ajunge pagina la un rating de 1, nici măcar atunci nu am să scot recenziile de pe pagină.

Chiar mă întreb, dacă cu atâta ură reacționați pt că nu-s de acord cu idolii voștri, mă faceți milițian și în toate felurile, oare cum ați reacționa dacă un milițian v-ar scuipa soțiile între ochi, iar apoi unii ar face un material în care l-ar portretiza erou, menționând că episodul scuipatului e irelevant?

Le mulțumesc totuși celor care mi-au scris în privat ca să mă încurajeze, apreciez.”, scrie Marian Godină.