În România salariul mediu net a ajuns, conform celor mai recente date de la INS, la 5.900 de lei. Însă datele analizate de Confederația Patronală Concordia arată că salariul median ar fi mult mai mic, în jur de 4.000 de lei pe lună.
De cele mai multe ori specialiștii atrag atenția că salariul mediu pe economie nu este cel mai bun indicator pentru a măsura bunăstarea angajaților de la noi din țară. Asta pentru că la nivel național există diferențe uriașe de dezvoltare între regiunile bogate și cele sărace, între aceleași meserii practicate în mediul rural și urban, iar media este de cele mai multe ori trasă în sus de românii care câștigă cele mai mari salarii din economie.
Datele analizate de Confederația Patronală Concordia scot la suprafață o realitate mai puțin cunoscută a economiei românești. Numărul angajaților plătiți cu salarii mai mici decât salariul mediu pe economie este uriaș. Mai precis, peste 60% din toți angajații din România au un venit mai mic decât salariul mediu pe economie din luna decembrie 2025. Atunci INS a raportat un venit mediu de 5.900 de lei, în creștere datorită lunii sărbătorilor de iarnă cu 300 de lei față de luna noiembrie.
De ce este relevant salariul median? Într-o companie cu 10 angajați, din care 7 câștigă 3.000 de lei și 3 câștigă 10.000 de lei, salariul mediu este 5.100 de lei. Însă salariul median, adică valoarea din mijloc atunci când toate salariile sunt puse în ordine, de la cel mai mic la cel mai mare, este 3.000 de lei.
Din acest motiv salariul median este considerat mai relevant decât salariul mediu mai ales când ne uităm la structura câștigurilor din România, o țară în care salariile sunt încă mici comparativ cu media europeană. Chiar dacă diferențele între câștigul mediu și cel median sunt foarte mari, economiștii spun că în continuare disparitățile dintre clasele sociale din România sunt mici.
„Distribuția salariilor în România este aglomerată în zona de jos. Discrepanțele între angajați sunt destul de mici. Pe toți indicatorii pe care îi calculăm pentru a vedea dacă există discrepanțe între clasele sociale, stăm foarte bine, discrepanțele sunt mici. Problemele în România nu sunt generate de veniturile salariale, ci de alte venituri, precum din profesii liberale, dividende, chirii, capital. De acolo vin discrepanțele”, spune economistul șef al Confederației Patronale Concordia, Iulian Lolea.
Puține salarii mari trag în sus media națională
Conform datelor Concordia, o treime din angajații din România au un salariu net sub 2.700 de lei, iar 25% din angajați câștigă între 2.700 și 4.100 de lei. Asta înseamnă că aproape 60% dintre angajații români au venituri mai mici de 4.100 de lei, iar salariul median ar fi în jur de 4.000 de lei.
Dacă ne raportăm la salariul mediu din luna decembrie, care a fost ridicat în statistici de primele acordate, al 13-lea salariu cât și bonusurile de sărbători, ajungem la o diferență de aproape 50% între salariul mediu și cel median. Dacă ne raportăm la salariul mediu pe economie luat în calcul la formarea bugetului pentru anul 2026, adică aproape 5.400 de lei net, salariul median este cu 1.400 lei mai mic decât salariul mediu.
Datele obținute de la Inspecția Muncii de Concordia arată că 19% dintre angajații români câștigă între 4.100 și 5.850 de lei, 15% câștigă între 5.850 și 9.400 de lei, iar 5% câștigă între 9.400 și 14.600 de lei.
Doar 3% dintre angajații români câștigă mai mult de 14.600 de lei pe lună net, aproximativ 3.000 de euro în mână. Pentru a primi un salariu de 14.600 de lei net, angajatul trebuie să aibă un brut de 25.000 lei, adică 5.000 de euro – cam 6 salarii minime pe economie.
Diferențe uriașe între salariile mari și cele foarte mici
„Din punctul meu de vedere, răspunsul este unul foarte simplu când ne uităm la structura impozitării muncii din România și este legat de problemele structurale grave din economia românească. Nu e vorba despre dorința oamenilor de a lucra, ci de a lucra cu un contract individual de muncă, unde un sfert din productivitatea lor se duce la un sistem de pensii de unde din majoritatea banilor pe care îi plătesc nu vor primi mai nimic înapoi.
Există motive pentru care oamenii aleg să lucreze pe salarii mici și să își ia restul veniturilor sub alte forme, nu neapărat în afara legii. Până nu înțelegem că reforma sistemului public de pensii este esențială, este urgentă, nu vom putea vedea în România o reducere între salariul median și salariul mediu, nu vom observa o îmbunătățire semnificativă a situației în indicatorii economici care țin de ocuparea forței de muncă”, a explicat, pentru Cotidianul, profesorul universitar de economie Christian Năsulea.
În jur de 165.000 de români câștigă peste 3.000 de euro net în mână, în timp ce 2,6 milioane de români au un salariu mai mic de 3.000 de lei în mână. Asta ne arată că „românul mediu” câștigă, de fapt, mai puțin decât salariul mediu, iar „clasa de mijloc” din România este mai mult o clasă a micilor afaceriști și a angajaților cu salarii foarte mari raportate la realitatea din piață.
„Dacă ne uităm în multe țări europene există o diferență între salariul mediu și cel median. Dar diferența este făcută din faptul că noi nu am ajutat la creșterea clasei de mijloc. Clasa de mijloc ar putea fi definită ca o gospodărie unde veniturile cumulate sunt în jur de 12.000 lei. Însă fiecare își definește clasa de mijloc, în mintea lui, cum vrea”, spune Iulian Lolea.
Numărul angajaților cu salariul minim se va dubla
Cele mai mari salarii din economia românească, în care productivitatea muncii este considerată a fi cea mai ridicată, sunt în extracția petrolului și gazelor naturale (13.000 lei net, în medie), și în telecomunicații și IT (12.600 lei net, în medie). Cele mai mici salarii sunt în HoReCa (3.557 lei net, în medie) și fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3.580 lei net, în medie).
Salariul minim pe economie o să crească de la 4.050 de lei brut la 4.325 de lei brut de la 1 iulie 2026. Dacă în prezent avem între 800.000 și 900.000 de angajați cu salariul minim, odată ce acesta va fi majorat, numărul angajaților cu venitul minim se va dubla și va ajunge la 1,7 – 1,8 milioane de români.
