Magistrații și-au dat în judecată propriile instanțe pentru bani: peste 1,3 miliarde de euro smulse statului în doar trei ani

Un raport al Curții de Conturi dezvăluie o realitate revoltătoare. Magistrații din România au dat în judecată instanțele la care lucrează, reușind să obțină peste 1,35 miliarde de euro între 2021 și 2023, sub pretextul unor sporuri și corecții salariale. Fenomenul, considerat de auditori fără precedent, scoate la iveală o justiție în care legea este folosită ca armă pentru îmbogățirea propriilor slujitori.

Cei care ar trebui să vegheze la aplicarea echitabilă a legii sunt, de fapt, principalii beneficiari ai unui sistem care a scăpat complet de sub control. Într-un raport recent, Curtea de Conturi arată că între 2021 și 2023, angajații sistemului judiciar au deschis mii de procese împotriva propriilor instanțe. Scopul acestor acțiuni a fost obținerea de sporuri și majorări salariale care le-au adus câștiguri fabuloase din bani publici. Valoarea sumelor câștigate prin hotărâri judecătorești a depășit 6,7 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, peste 1,35 miliarde de euro.

Aceste litigii au cunoscut o creștere accelerată. În doar un an, datoriile statului către angajații instanțelor au crescut de aproape patru ori. Dacă în 2021 acestea păreau deja îngrijorătoare, în 2023 fenomenul atinsese proporții greu de imaginat. Peste 3.400 de dosare se aflau pe rol la finalul anului trecut, doar în ceea ce privește Înalta Curte de Casație și Justiție.

Totul a fost posibil datorită unui cadru legislativ instabil, ambiguu și ușor de exploatat. Salariile din justiție sunt calculate pe baza unui indicator numit „valoare de referință sectorială”. Acesta are o valoare variabilă, fiind influențat de alți factori economici. Pe lângă indemnizațiile rezultate, au fost adăugate sporuri dintre cele mai diverse. Unele sunt reglementate, altele au fost eliminate de lege, dar reintroduse prin decizii favorabile în instanță.

Printre cererile formulate se numără sporuri pentru risc psihic, pentru păstrarea confidențialității, pentru condiții de muncă grele sau chiar sporuri retrase anterior prin acte normative. Mai mult, angajați din funcții auxiliare au solicitat drepturi salariale rezervate exclusiv judecătorilor și procurorilor. De asemenea, au cerut alinierea la salariile procurorilor DNA și DIICOT.

Acest val de procese a dus la o lipsă totală de uniformitate în salarizarea din sistem. Persoane cu aceeași funcție și experiență pot avea diferențe salariale semnificative, doar pentru că lucrează în instanțe diferite. Curtea de Conturi subliniază că aceste discrepanțe nu se regăsesc în cazul magistraților propriu-ziși, ale căror salarii sunt stabilite unitar, centralizat. Însă pentru personalul auxiliar, conex, contractual sau funcționari publici din instanțe, diferențele pot fi uriașe și complet nejustificate.

În prezent, instanțele din România numără peste 15.000 de angajați. Aproape 5.000 sunt judecători, dar restul sunt personal auxiliar, tehnic și administrativ. Iar o mare parte dintre aceștia sunt acum în mijlocul unei adevărate industrii de litigii salariale, care a devenit parte integrantă din cultura sistemului.

Curtea de Conturi a emis șapte recomandări pentru a stopa acest fenomen. Prima dintre ele este schimbarea legislației salarizării din justiție. Până la 30 iunie 2025, ar trebui promovat un nou proiect de lege, bazat pe o evaluare clară a veniturilor pentru fiecare categorie profesională. În plus, se recomandă o analiză completă a salariilor și sporurilor acordate, pentru a restabili principiul egalității în sistemul public.

Analiza va fi realizată de o comisie specială din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, formată din specialiști în resurse umane, salarizare, juridic și audit. Raportul rezultat va fi transmis Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Guvernului și Parlamentului. ÎCCJ și-a exprimat acordul cu privire la aceste concluzii, iar la finalul auditului nu au existat divergențe între părți.

Însă simpla recunoaștere a fenomenului nu este suficientă. Într-un stat în care profesorii, medicii sau pompierii se luptă pentru salarii decente, este revoltător ca tocmai cei chemați să aplice legea să abuzeze de ea pentru a-și majora veniturile. Justiția devine astfel nu un garant al echității, ci un actor cinic care profită de haosul legislativ și de lipsa de control pentru a-și maximiza propriile beneficii. Iar cetățenii rămân, ca de obicei, ultimii pe listă.