Mafia din justiție încearcă să blocheze eliminarea pensiilor speciale și modificarea legilor justitiei
În ultima zi a anului 2025, când România era oficial în vacanță, iar instituțiile publice funcționau la relanti, la Curtea de Apel București s-a lucrat… cu motoarele turate. Miercuri, 31 decembrie, au fost înregistrate trei dosare explozive, toate având același scop: oprirea din fașă a oricărei tentative de reformă reală a justiției și a pensiilor speciale.
Autoarea acțiunilor este avocata Silvia Uscov, devenită cunoscută mai degrabă prin activismul intens din mediul online decât prin rezultate notabile în sălile de judecată. Coincidență sau nu, toate cele trei procese vizează acte-cheie legate direct de reorganizarea justiției și de componența Curții Constituționale.
Primul dosar este deschis împotriva Guvernului României și urmărește suspendarea deciziei premierului Ilie Bolojan privind constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției. Cu alte cuvinte, se încearcă blocarea mecanismului prin care s-ar putea umbla, fie și timid, la privilegiile sacrosancte ale magistraților.
Al doilea proces îl vizează pe președintele României, cerând suspendarea decretului de numire a profesorului Dacian Cosmin Dragoș ca judecător la Curtea Constituțională. Pârât nu este doar șeful statului, ci și judecătorul numit, semn că ținta nu este forma, ci persoana.
Al treilea dosar atacă Senatul României, solicitând suspendarea hotărârii prin care Mihai Busuioc a fost numit judecător CCR. Din nou, sunt chemați în judecată atât instituția, cât și beneficiarul numirii.
Până aici, am putea vorbi despre un exces de zel juridic. Însă ceea ce urmează ridică problema funcționării selective a justiției.
Curtea de Apel București a stabilit termen de judecată pentru 5 ianuarie 2026. Adică imediat după patru zile nelucrătoare consecutive. Practic, dosarele au fost puse pe rol „de pe o zi pe alta”, într-un ritm pe care cetățeanul obișnuit îl vede doar în filmele cu conspirații, nu în propriile interacțiuni cu instanțele.
Mai mult, potrivit unui funcționar guvernamental familiarizat cu relația dintre Guvern și sistemul judiciar, actele nu au fost comunicate prin poștă, așa cum este practica uzuală, ci prin agent procedural, care a ajuns la Guvern chiar în ziua înregistrării dosarului, la ora 17:20, exact la închiderea programului.
„În viața mea nu am mai văzut un agent procedural care să ajungă în aceeași zi în care a fost înregistrat un dosar ca să comunice un act”, a spus acesta.
Eficiență exemplară? Sau panică în sistem?
Și mai interesant este ce lipsește din acest tablou: avocata Uscov atacă numirile la CCR ale lui Dacian Dragoș și Mihai Busuioc, aflați în tabere diferite în chestiunea pensiilor speciale, dar omite complet numirea lui Csaba Asztalos, realizată în aceeași perioadă. O selecție care nu pare nici întâmplătoare, nici juridic coerentă.
Când justiția se mișcă fulgerător doar atunci când sunt amenințate privilegiile interne, mesajul transmis este limpede: reforma e tolerată doar cât timp nu deranjează pe nimeni. Iar când deranjează, se activează mecanismele de apărare, rapide, coordonate și perfect sincronizate.
Nu mai vorbim despre independență, ci despre autoapărare corporatistă, cu robă, ștampilă și termen fixat strategic.
