Franța fierbe. Un sondaj devastator arată că aproape două treimi dintre cetățeni nu îl mai vor pe Emmanuel Macron la conducerea țării și cer organizarea urgentă a unor alegeri prezidențiale anticipate. În timp ce încrederea în actualul președinte se prăbușește la un minim istoric, guvernul său riscă să cadă luni, în urma unui vot crucial asupra planului de austeritate extrem de contestat.
Franța se află într-un haos politic și economic fără precedent, iar președintele Emmanuel Macron este tot mai izolat și respins de propriii cetățeni. Potrivit unui sondaj recent realizat de Odoxa-Backbone pentru Le Figaro, 64% dintre francezi vor plecarea lui Macron din funcție și organizarea unor alegeri prezidențiale anticipate, considerând că acesta a pierdut complet controlul asupra țării.
Totodată, 56% dintre respondenți cer dizolvarea parlamentului, semn că nemulțumirea publicului față de actuala guvernare a atins cote alarmante. Franța se confruntă nu doar cu un blocaj politic, ci și cu o criză economică profundă, amplificată de un deficit bugetar uriaș, estimat la 5,4% din PIB pentru acest an. În încercarea disperată de a reduce deficitul, guvernul a propus un plan de austeritate în valoare de 44 de miliarde de euro, măsuri extrem de impopulare care au stârnit furia populației.
Încrederea francezilor în Macron este aproape inexistentă. Un al doilea sondaj, realizat de Verian, arată că doar 15% dintre cetățeni mai au încredere în președinte, ceea ce reprezintă un eșec răsunător pentru liderul de la Palatul Élysée. Această prăbușire a credibilității vine chiar în momentul în care Macron încearcă să își salveze imaginea pe plan internațional, organizând la Paris o reuniune a „Coaliției Voinței”, în sprijinul Ucrainei – o inițiativă care nu reușește însă să ascundă criza internă tot mai gravă.
Situația guvernului este critică. Premierul Francois Bayrou se va confrunta luni cu un vot de încredere în Adunarea Națională, iar șansele de a-l câștiga sunt extrem de mici. Dacă guvernul va fi respins, Bayrou va fi obligat să demisioneze după numai nouă luni de mandat, confirmând imaginea de instabilitate perpetuă a administrației Macron, care a schimbat deja patru premieri în mai puțin de doi ani.
Macron se află acum într-o capcană politică. Constituția îi oferă teoretic mai multe opțiuni: numirea unui nou prim-ministru – o mișcare fără șanse reale, având în vedere lipsa unei majorități – sau convocarea unor alegeri legislative anticipate, soluție folosită și în iunie 2024, după înfrângerea umilitoare a partidului său la europarlamentare. Însă tot mai multe voci din opoziție, de la extrema dreaptă a lui Marine Le Pen până la stânga radicală, cer demisia lui Macron și organizarea unor alegeri prezidențiale înainte de termen, considerând că acesta este principalul vinovat pentru criza actuală.
În timp ce economia franceză se clatină, iar nivelul de trai scade, Macron pare rupt de realitate, preocupat mai mult de proiecte internaționale decât de problemele cetățenilor săi. Populația, tot mai sătulă de promisiunile goale și de austeritatea impusă, transmite un mesaj clar: Emmanuel Macron nu mai are legitimitatea necesară pentru a conduce Franța.
Dacă actuala tendință continuă, Franța riscă să intre într-o perioadă de instabilitate politică majoră, iar istoria ar putea consemna sfârșitul carierei lui Macron nu printr-o victorie democratică, ci printr-o demisie forțată de voința poporului.
