M. R. Ungureanu, balega cu paie și măslina de oaie
de Lucian Postu
despre rahatul lokum biped, sau mantra-hormonio-mahia de mahala securistică
Lăsați mirarea și spaima de cutremurul din Santorini, plus eventualul tsunami care va veni, asta e nimica toată, păr la ceas, față de zguduiala produsă de vorbele adînci care l-au demascat, recent & ireversibil, pe legionarul putinist și extraterestru Călin Georgescu ( scuzaț’, n-am găsit altă scrimă ) : ,, O păpușă alcătuită din mărunțișuri și tizic, o mică broască orăcăind din străfundul unui canal. Cînd va ieși la lumină – de se va întîmpla – îl vor ucide razele soarelui. Un virus oarecare … Trece cu medicament. Știți ce e tizicul ? ”.
Autorele acestei cantilene catilinaroide e un coorifeu al vieței publice rumîneze ( sau al altor cestii publice ), un întrelectual & politician de calibru greu, cam la fel de greu ca mirosul care iese din biografia și bibliografia sa proprie & personală : Mihai-Răzvan Ungureanu, ex-june lingău comunisto-ceaușist, deci pregătit perfect pentru funcțiiile din prea-frumoasa democratură rumîneză de după 1989 – ministru de externe, dublu șef al spionajului, consilier prezidențial iohanist, parlamentar, nembru în felurite comitete & comiții comițiale .
Dacă-cumva nu știați, citiți aici-șa, în poza de mai jos, ce limbă adîncă și spiralată ( sau spirochetată ) introducea, direct în dosul tovarășului dictator Nicolae Ceaușescu, fratele de răs-cruce comunist Mihai-Răzvan Ungureanu :
Frumooos … iescepțional … Le zice adînc, bibicule, p’ecum ziceam. Se vede imediat ce demn urmaș al lui Kogălniceanu e acest limbric cu papion, ieșit din conturul dorsal comunist, ca să intre în cel neo-securist. Dimpreună cu toți tovarășii săi de intestin gros ceaușist.
Vi se pare că e un diagnostic prea sever ? Poate ați uitat : acest scremuțel cu cravată e cel care, ca ministru de externe al guberniei Rumînistan, a declarat public că în Republica Moldova se vorbește ,, light romanian ,, , adică un fel de limbă română degresată, cu maioneză din petrol. E ministrul de externe la ale cărui indicații, după cum a declarat ambasadorul Dumitru Prunariu, s-a pus batista pe țambal în problema recuperării din Rusia a tezaurului furat de Uniunea Sovietică.
Să vă mai amintesc de sutele de milioane de euro pierdute, sub oblăduirea limbricuțului înfoiat, din proprietățile moștenirii românești ale marelui patriot Gojdu, în Ungaria ? Sau de alte asemenea episoade slinoase, de care e plin serialul care poartă numele celui adus la ministerul de externe, ca secretar de stat, de marele ministru democrat, intelectual & patriot Andrei Pleșu ? Pentru ca, după asta, MRU să trimită la Chișinău, la ambasada rumîneză, ca-consilier politic ajuns ambasador interimar, un ieșean venit din lista cu membri fondatori ai Partidului Moldovenilor, dubioșenia pâstorită de primarul Simirad și nășită de ziarul condus de GDS-istul Alexandru Lăzescu. Da, partidul despre care turbatul anti-romîn Voronin declara că e încă o dovadă a asupririi moldovenilor de către romîni. Iar apoi primarul Simirad se întîlnea cu Voronin la Iași, pe ascuns. If iu nău uat ai min.
Dincolo de faptul că C.T. Popescu e un propagandist dezgustător și toxic, procurorul de carton tv are, ca și răposatul său inamic, C.V. Tudor, un indiscutabil talent stilistic, așa că a dat o foarte exactă și laconică definiție pentru specia din care face parte micul bulbuc intestinal MRU : ,, puțoi opărit ,,. Fiind mai constipat cu vocea și talentul său, șopîrluțul ieșean de Bahlui a trebuit să se scremoșeze ceva mai in extenso, ca să emită un stuchit înspre colegul George Călinescu. Pardon, ,, stupit ,, , că ‘mnealui ie întrelectoal, nu glumă. Un stupit cît un autoportret involuntar. După cum la fel de involuntară a fost și auto-demascarea păpușarilor care și-au pus marioneta șef la SIE, la cîțiva ani după ce limbricuțul MRU se jeluia public că e prigonit de SRI. If iu nâu uat ai min.
În rest e bine, a plouat, s-au făcut și demascările interne, de tip ,, Dinamo-Steaua-Victoria-FC Scornicești ,, , tot cît popușoii din ,, Povestea nulei ,, a lui Creangă. Și ne intră în dos zilnic. Dăcît că noi zicem că-s supozitoare. Bune, bio, ca la țara lui Alice. Și a pălărierilor tîmpiți.