Ministerul Apărării Naționale a organizat un exercițiu „cu termen scurt de notificare”, în care trupele române trebuie să treacă de la starea de pace la cea de război în termen de cinci zile.
În prezența președintelui Klaus Iohannis, a ministrului apărării naționale, generalul Nicolae Ionel Ciucă, și a șefului Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, în România s-a desfășurat etapa finală a unui exercițiu militar “cu termen scurt de notificare” (ETSN), pe care Ministerul Apărării Naționale l-a organizat în Centrul de instruire de la Cincu (județul Brașov).
La etapa finală a acestui exercițiu au participat, în mod integrat, unele unități și mari unități aparținând Forțelor Terestre și Forțele Aeriene Române, a precizat MApN.
“Exercițiul, la care participă aproximativ 1.000 de militari și peste 200 mijloace tehnice, are ca scop perfecționarea procesului de integrare a capabilităților militare pentru executarea sincronizată a unor acțiuni militare complexe. Exercițiul își propune, totodată, verificarea stării de operativitate a structurilor din subordine, fără parcurgerea etapelor de planificare obișnuite pentru organizarea unui exercițiu la acest nivel, și urmărește ca, în termen de cinci zile de la notificare, structurile din subordine să fie în măsură să-și demonstreze capacitatea de luptă în context interarme, multi-domeniu și întrunit”, a indicat comunicatul publicat de MApN.
Un element surprinzător al acestui exercițiu a fost însă termenul “de cinci zile de la notificare”, caracterizat de ofițerii români drept „termen scurt”, în care unitățile militare trebuie să treacă, practic, de la starea de pace la cea de război. Drept termen de comparație, se poate aminti faptul că Forța de Reacție Rapidă a NATO, care este desfășurată de Alianța Atlantică în orice țară NATO ar fi atacată, are un termen de intervenție de 72 de ore (adică de trei zile) de la primirea ordinului de luptă, în condițiile în care din FRR fac parte, de exemplu, militari francezi și germani, care ar trebui, teoretic, să ajungă în acest interval de timp, la nevoie, chiar până în România.
Iar față de cele trei zile impuse Forței de Reacție Rapidă a NATO, Armata României se antrenează să respecte, după cum s-a demonstrat în cadrul exercițiului de la Cincu, un “termen scurt” de intervenție, pe teritoriul național al României, de cinci zile!
“A fost un exercițiu impresionant și nota deosebită a fost dată de faptul că a fost un exercițiu cu alarmare într-un termen scurt. Totuși, impresionant cum au reușit forțele să lucreze împreună. Se vede că de la comandă până la execuție lucrurile funcționează foarte bine”
Klaus Iohannis,
Președintele României
“Forţa Întrunită cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat, vârful nostru de lance, este o contribuție substanțială pentru apărarea noastră colectivă. Această forță este disponibilă pentru a fi desfășurată rapid pentru a apăra orice aliat în fața oricărei amenințări”
Jens Stoltenberg,
Secretarul general al NATO
De ce are nevoie Armata Română de cinci zile pentru a acționa?
Termenul ar putea fi mai scurt dacă înalții responsabili politico-militari, în frunte cu șeful statului, ar solicita acest lucru și l-ar verifica în cadrul exercițiilor militare.
Participă și România la Forța de Reacție Rapidă a NATO?
Da, România are desemnate detașamente militare pentru Forța de Reacție Rapidă, una dintre unitățile participante fiind Batalionul de Infanterie Marină de la Babadag.
Cu alte cuvinte, putem presupune că, în cazul unei agresiuni venite dinspre est, mai repede ajung să ne apere trupele de reacție rapidă ale NATO decât trupele naționale ale României. Cu observația că, ipotetic vorbind, trupele Rusiei s-ar putea să aibă nevoie de mai puțin de trei zile pentru a ajunge în România.
„Very High Readiness Joint Task Force”, VJTF (Forța întrunită cu grad foarte înalt de operativitate) s-a format în cadrul NATO drept forță de ripostă împotriva unei eventuale agresiuni din partea Rusiei, după ce regimul Putin a ocupat ilegal peninsula Crimeea – ocupație care continuă și în acest moment. Chiar și Armata Română își antrenează detașamente militare pentru a participa la misiunile VJTF, una dintre unitățile care formează asemenea luptători fiind Batalionul 307 Infanterie Marină de la Babadag.
Anul trecut, Germania a preluat conducerea VJTF, iar în acel context, Ministerul Apărării de la Berlin a anunțat că trupele terestre din VJTF sunt compuse din 8.000 de militari, dintre care 4.000 sunt germani, iar ceilalți sunt francezi, olandezi și norvegieni. VJTF trebuie să aibă efectivele gata de luptă în maxim 72 de ore, adică în trei zile.
Nu este clar dacă președintele României, Klaus Iohannis, care este și comandant suprem al Armatei, și președinte al CSAT, a cunoscut aceste detalii în momentul în care a asistat la exercițiul militar de la Cincu. Oricum, consilierii militari ai președintelui ar fi trebuit să-l informeze.
După ce a asistat la etapa finală a exercițiului din poligon, președintele Iohannis a avut o declarație pur formală: “A fost un exercițiu impresionant și nota deosebită a fost dată de faptul că a fost un exercițiu cu alarmare într-un termen scurt. Totuși, impresionant cum au reușit forțele să lucreze împreună. Se vede că de la comandă până la execuție lucrurile funcționează foarte bine”.
Se pare că, pentru președintele Iohannis, un termen de intervenție de cinci zile, al Armatei Române, chiar pe teritoriul național, reprezintă un termen foarte bun.
Este de precizat că șeful statului are cel puțin trei consilieri care ar fi trebuit să-i prezinte aceste aspecte, înainte ca el să se declare „impresionat” de termenul de cinci zile în care poate interveni Armata Română. Dintre cei trei consilieri responsabili cu domeniul Securității Naționale, doi sunt generali proveniți din MApN (Ion Oprișor și Mihai Șomordolea), iar cel de-al treilea e un fost ministru de Interne și ministru al Apărării Naționale (Constantin Dudu Ionescu).
Sursa: www.romanialibera.ro
- Cine îl protejează pe directorul Filarmonicii Paul Cosntantinescu din Ploiești? Consilierul local, membru in Consiliul Administrativ al institutiei, a fost schimbat în regim de urgență
În timp ce presa nu mai contenește să demaște nereguli grave privind getionarea patrimoniului și a banului public la Filarmonica ,,Paul Contantinescu” Ploiești, o parte dintre consilieri locali membrii în Consiliul Local al Municipiului Ploiești, sunt foarte preocupați să ridice un zid de apărare în jurul directorului general al acestei instituții, încercând prin toate modalitățile de care … - ANPC a găsit mucegai și lenjerii nespălate în camerele de pe litoral. Amenzi de peste 750.000 de leiMucegai, lenjerii și saltele nespălate sau șezlonguri stricate sunt doar câteva dintre neregulile depistate se inspectorii ANPC în urma controalelor făcute pe litoral în prima parte a lunii iulie. Verificările au fost făcute în perioada 6-12 iulie de inspectorii din cadrul comandamentului Estival 2026. Inspectorii au dat 164 de amenzi în valoare de peste 750.000 …
- Scandal în Poliția Română. Un polițist și-a amanetat laptopul de serviciu și a ajuns în centrul unei anchete penaleUn poliţist din cadrul Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IJP) Prahova a fost pus la dispoziţie după ce şi-a amanetat laptopul de serviciu, în acest caz fiind deschisă şi o procedură disciplinară. „Inspectoratul Judeţean de Poliţie Prahova a dispus faţă de un bărbat în vârstă de 27 de ani, poliţist în cadrul Poliţiei municipiului Câmpina, măsura punerii la …
- Cadou cu pedigree politic: Marian Ceaușescu l-a așteptat pe Ilie Bolojan cu o cușcă de șobolani pe Calea VictorieiÎn seara zilei de luni, 13 iulie 2026, Ilie Bolojan a fost prezent în cadrul unei emisiuni de la B1TV. În drum spre emisiune, pe Calea Victoriei din București, a fost întâmpinat de protestatarul Marian Ceaușescu. Acesta a venit cu un „cadou” pentru premierul demis, și anume o cușcă pentru șobolani. În drumul său spre emisiunea la …
- Pe contrasens spre groapă: Industria auto din România riscă să coboare sub pragul critic de 500.000 de mașiniCele mai recente date privind producția de autovehicule din România indică o adâncire a scăderii pe care o înregistrează cele două uzine locale, dar se concentrează mai ales la Dacia. Analiza Profit.ro arată un posibil risc de scădere sub pragul de 500.000 de vehicule, care fusese depășit în premieră în anul 2022. România a atins un record …
