Lipsa forţei de muncă reduce drastic efectivele de animale din gospodării

Distribuie acest articol!

Criza forței de muncă rămâne cea mai mare provocare pentru crescătorii de animale din județul Iași. Deși în ultimul an, din cauza pandemiei, mulți și-au pierdut slujbele, fermierii nu găsesc muncitori dispuși să se ocupe de îngrijirea animalelor. Unii le-au răspuns că, decât să muncească în ţară, preferă ajutoarele sociale până trece iarna și vor putea pleca în străinătate.

Guvernanții să își îndrepte fața către crescătorii de animale

Lipsa forţei de muncă la sate împiedică adesea buna desfăşurare a activităţii productive a fermierilor, mai ales a acelora care cresc animale în gospodării. Unul dintre crescătorii ieșeni care duce lipsă de forță de muncă este și Augustin Ciuca. „Vreau să merg mai departe pentru copii, eu sunt la vârsta la care doar pot să îmi mențin exploatația; dacă îmi va merge bine, o voi mări. Deocamdată este foarte greu, se pune presiune pe noi, fermierii, forță de muncă nu prea găsim, iar asta este cea mai mare problemă în acest domeniu. Deocamdată ne bucurăm că cel puțin s-au îndreptat prețurile la miei anul acesta. De altfel, lâna o avem toată la stână, sperăm ca guvernanții să își îndrepte fața către noi, să ne dea un ajutor cât de cât pentru că, practic, fiecare se descurcă pe cont propriu, plus că în piață nu scăpăm de samsari“, ne spune crescătorul ieșean.

Crescătorul Cripner Costică din satul Boldești, comuna Hărmănești, județul Iași, are în jur de 400 de oi și nu s-ar descurca fără ajutorul băiatului mai mare.

„Am un efectiv de 400 de capete, din care în controlul oficial am 300. Am început să cresc oi după Revoluție, practic de o viață de om, dar nu am făcut doar asta, am și lucrat, m-am dus și la serviciu. În acest moment nu mai vreau decât să duc mai departe această fermă pentru copii, am o vârstă. Am cui lăsa această moștenire, dacă le-ar fi drag să se ocupe de  așa ceva. Dar din patru copii nu prea văd ca vreunul să se îndrepte spre acest sector, să preia toată munca mea. În momentul de față am în băiatul cel mare cel mai bun sprijin. Eu stau doar la stână și mă ocup de oi, iar el acasă, cu tractorul pregătește nutrețul care îmi trebuie pentru iernat.“

Până îşi găsesc angajaţi, fermierii sunt nevoiţi să-şi îngrijească animalele singuri sau cu ajutorul familiei.


Distribuie acest articol!
%d blogeri au apreciat: