Liderii din EU se vor reuni fizic într-un summit la 17-18 iulie asupra planului de relansare economică

Liderii din Uniunea Europeană se vor reuni fizic într-un summit extraordinar la 17-18 iulie în încercarea de a ajunge la un acord asupra planului comun masiv de relansare a economiei europene, a anunţat marţi purtătorul de cuvânt al lui Charles Michel, preşedintele Consiliului European, relatează AFP şi DPA.

Este vorba de primul summit fizic de la izbucnirea, în martie, a pandemiei de coronavirus care a făcut ca economia UE să cadă într-o recesiune istorică, în special în urma lunilor de izolare.

Un summit virtual care a avut loc săptămâna trecută a evidenţiat divergenţele între liderii care îşi doresc totuşi o adoptare până la sfârşitul lunii iulie a acestui plan de relansare fără precedent, în valoare de 750 de miliarde de euro.

Această propunere a Comisiei Europene este sprijinită prin bugetul pe termen lung al Uniunii Europene (2021-2027), în valoare de 1.100 de miliarde de euro.

Suma de 750 de miliarde de euro, un amestec de subvenţii (nerambursabile) şi de împrumuturi, ar fi pentru prima dată împrumutată în numele UE de pe pieţe, spărgând astfel tabuul datoriei comune.

Pentru a ajunge la un compromis, va trebui în special să fie depăşite reticenţele celor patru ţări ‘frugale’ – Olanda, Austria, Suedia, Danemarca -, extrem de rezervate în privinţa acestui plan de care vor beneficia în primul rând ţările din Sud, cele mai afectate de pandemie.

Cele 27 de state membre sunt divizate asupra parametrilor – suma globală, criteriile de atribuţie (în special rata şomajului), repartiţia între împrumuturi şi subvenţii -, iar un acord ar trebui să facă obiectul unor lungi negocieri.

Charles Michel ar urma să prezinte până la summit o propunere care să facă sinteza acestor consultări cu cei 27 de lideri europeni.

Sursa: www.agerpres.ro

Sursă foto: www.brusselstimes.com

• 
  Misterul milionului pierdut: Traseul internațional al banilor și culisele anchetei DIICOT în dosarul Călin Georgescu
  Răzvan Leu a devenit figura centrală în investigația derulată de procurori în dosarul Călin Georgescu. După ce a achitat o garanție substanțială de 1 milion de euro pentru un credit promis care nu s-a mai materializat, omul de afaceri așteaptă o clarificare a situației juridice. Între timp, procurorii DIICOT încearcă să descurce ițele financiare internaționale, …
• 
  Nereguli majore în sistemul public de pensii: Plăți ilegale și suspiciuni de eroare la recalcularea a 2,2 milioane de dosare
  Ministrul Muncii, Florin Manole, anunță că vor fi identificate și corectate greșelile din sistemul public de pensii, după ce un raport al Curții de Conturi a semnalat nereguli majore. Printre problemele descoperite se numără plăți efectuate în continuare către persoane decedate și pensii de urmaș acordate unor beneficiari care nu mai îndeplineau cerințele legale. Raportul …
• 
  Găurile negre de la CJ Botoșani: Cum se evaporă milioanele de lei sub administrația lui Valeriu Iftime
  Există o discrepanță majoră între discursul politic și realitatea din documentele contabile la Consiliul Județean Botoșani. Deși Valeriu Iftime, omul de afaceri ajuns în fruntea instituției pe listele PNL, promitea modernizare, performanță și transparență, raportul financiar aferent anului 2025 scoate la lumină un management defectuos al banului public și o serie de nereguli extrem de …
• 
  Dezastru financiar la Primăria Buftea: Administrația condusă de Gheorghe Pistol (PNL), vizată de un raport de audit devastator
  Modul în care sunt gestionați banii publici în orașul Buftea, sub conducerea longevivă a primarului liberal Gheorghe Pistol, ridică semne de întrebare majore în urma unui raport de audit financiar aferent anului 2025. Documentul oficial scoate la lumină o serie de nereguli grave, conturând imaginea unei administrații locale măcinate de un haos contabil și de …
• 
  Paradox pe scena politică: UDMR nu susține Guvernul Niculescu, dar a rămas cu zeci de secretari de stat, prefecți și șefi de agenții!
  De peste trei decenii, UDMR a reușit performanța politică de a rămâne constant la guvernare sau în proximitatea deciziei, indiferent de culoarea coalițiilor. Deși reprezintă un procent constant de aproximativ 5% din electorat, formațiunea este adesea descrisă drept „jokerul” care decide majoritățile parlamentare, lăsând impresia că marile partide (PSD, PNL, USR sau AUR) depind de …