Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza
Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.
La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.
Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.
Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.
În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.
Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.
Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.
Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.
În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.
Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.
Sursa: Agerpres
- DGA a provocat un seism în Poliția Rutieră: Agent ridicat din trafic pentru mită, în flagrant. Descinderi la domiciliu și la sediul Poliției
Un scandal de proporții zguduie Poliția Rutieră Arad. Un agent aflat în misiune a fost ridicat direct din trafic și reținut de ofițerii Direcției Generale Anticorupție (DGA), într-un flagrant de luare de mită, potrivit informațiilor obținute din surse judiciare. Intervenția a avut loc în plină zi, pe o arteră intens circulată din municipiu, iar momentul … - Savonea şi şefa CSM, Elena Costache, au primit Premiul „Secera și ciocanul”
Consiliul de conducere al Societății Timișoara a stabilit tradiţionalele premii pentru anul 2025. Printre laureaţi se numără Victor Rebengiuc, Raluca Moroșanu, Tudor Chirilă şi Dan Perjovschi. Totodată Lia Savonea şi şefa CSM, Elena Costache, au primit Premiul „Secera și ciocanul”, anunță Opinia Timișoarei. Premiile Societății Timișoara pe anul 2025: Premiul „Speranța”: Victor Rebengiuc și Raluca … - ‘Cine nu muncește nu merită să trăiască’ – Primarul PNL din Clejna dă înapoi după declarația controversată: ‘Aceasta a fost ideea mea’
Primarul PNL din Cleja, județul Bacău, Petru Iștoc, a revenit luni asupra declarației controversate făcute duminică, când afirmase că „cine nu muncește nu merită să trăiască”. Edilul a precizat, în direct la Antena 3 CNN, că a fost vorba despre o formulare neinspirată și că mesajul corect ar fi fost „cine nu muncește nu mănâncă”. „Dacă … - România recunoaște oficial femicidul – legea care pune nume crimei: Pedepse mai dure și detenție pe viață
Senatul României a adoptat luni, cu o largă majoritate, proiectul de lege privind prevenirea și combaterea femicidului și a violențelor care îl preced, un act normativ considerat de inițiatori și de organizațiile civice drept cea mai importantă reformă legislativă din ultimii ani în domeniul protecției femeilor. Proiectul a fost votat cu 97 de voturi „pentru”, un … - Legătura puternică și neștiută dintre Epstein și Putin, dezvăluită de FBI: Marele ajutor pe care i-l oferea liderului rus
Documentele recent făcute publice de Departamentul de Justiție al SUA arată că Jeffrey Epstein, finanțatorul american decedat, a fost descris ca „manager de averi” pentru președintele rus Vladimir Putin. Fișierele, publicate vineri, includ și scrisori în care Epstein a discutat repetat posibilitatea de a se întâlni cu Putin, deși nu este clar dacă o astfel …
