Legea împotriva urii online poate deveni o amenințare la adresa libertății de exprimare
Camera Deputaților a adoptat o lege controversată ce vizează combaterea extremismului și discursului instigator la ură din mediul online. Deși prezentată ca un instrument de protejare a valorilor democratice, legea riscă să afecteze grav libertatea de opinie și exprimare, generând neliniște în rândul societății civile și al unor voci politice.
Plenul Camerei Deputaților a aprobat recent un proiect de lege care modifică Ordonanța de urgență nr. 31/2002 și Legea nr. 157/2018, introducând sancțiuni mai dure pentru propagarea mesajelor considerate fasciste, rasiste, legionare sau xenofobe. Proiectul este inițiat de deputatul Silviu Vexler, reprezentantul minorității evreiești din Parlament, care a declarat că măsurile sunt necesare pentru a preveni răspândirea urii și a extremismului în societate.
Noua lege extinde definițiile existente, incluzând în categoria materialelor interzise nu doar simbolurile sau acțiunile fizice, ci și conținutul digital – imagini, texte, mesaje audio-video – distribuit pe platformele online. Persoanele care publică astfel de materiale riscă sancțiuni penale, inclusiv închisoarea.
Anamaria Gavrilă, lidera Partidului Oamenilor Tineri, a exprimat o poziție fermă împotriva proiectului. Aceasta a afirmat că legea poate duce la abuzuri și la restrângerea nejustificată a libertății de exprimare. Potrivit ei, sancționarea opiniilor prin închisoare compromite principiile fundamentale ale democrației și deschide calea către o societate represivă.
Ea a subliniat că milioane de cetățeni riscă să fie catalogați drept extremiști pentru simplul fapt că exprimă puncte de vedere critice sau nepopulare. În contextul actual, în care platformele online sunt spații principale de dezbatere, aplicarea unei asemenea legi poate genera efecte de auto-cenzură și marginalizare a vocilor incomode.
Reprezentanți ai societății civile și analiști în drepturile omului atrag atenția că formulările ambigue ale legii lasă loc interpretărilor arbitrare. Lipsa unor delimitări clare între opinie și discursul instigator la ură alimentează temerile că legea poate deveni un instrument de reprimare politică și ideologică.
Deși combaterea urii și a discriminării reprezintă un obiectiv legitim, acest demers legislativ riscă să sacrifice libertatea de exprimare, unul dintre pilonii esențiali ai unei societăți democratice. Adoptarea unor măsuri disproporționate poate transforma un ideal de protecție într-o barieră periculoasă pentru gândirea liberă.
