Legea anti-Tel Drum, prin care firmele cu acțiuni la purtător sunt excluse de la contracte cu statul, a trecut de Parlament

Firmele care nu au un acționariat transparent nu vor putea participa la procedurile de achiziţie publică, potrivit unui proiect de lege adoptat, marți, decizional de Camera Deputaților. Actul normativ exclude din procedura de atribuire a contractului cu statul a oricărui operator economic organizat ca societate pe acţiuni la purtător.

Pentru acest proiect legislativ s-au exprimat 275 de deputați iar 3 s-au abținut.

Propunerea legislativă completează Legea 98/2016 privind achiziţiile publice.

„Societăţile comerciale care au decis să aibă un acţionariat netransparent să nu poată participa la procedurile de achiziţie publică, respectiv excluderea din procedura de atribuire a oricărui operator economic organizat ca societate pe acţiuni la purtător”, arată obiectul de reglementare.

Unul dintre inițiatorii legii, Florin Roman, liderul deputaților PNL spune că astfel nu vor mai avea loc „afacerilor dubioase de tip Tel Drum, folosite de Liviu Dragnea, pentru a se îmbogăți din bani publici”.

„Practic, Liviu Dragnea, în calitate de Președinte al CJ Teleorman semna ca ordonator principal de credite, alocarea unor sume fabuloase către SC Tel Drum, al cărui acționar ascuns era direct sau prin intermediari.

Legea care merge la promulgare interzice atribuirea de contracte din bani publici către societăți comerciale cu acționariat ascuns. Astfel, dacă societatea refuză declararea acționarilor este eliminat obligatoriu din procedura de atribuire. Motivul este unul simplu: necunoașterea acționariatului nu poate determina din timp un prezumtiv conflict de interese între ordonatorul de credite și beneficiar”, arată un comunicat de presă emis de parlamentar.

Sursa: www.digi24.ro

• 
  „Cartierul Diasporei”, proiectul-fanion lansat de Ilie Bolojan: după 7 ani, nicio casă. În schimb, Primăria a construit un drum de 1,6 milioane de lei prin terenul viran
  În 2019, Ilie Bolojan, pe atunci primar al municipiului Oradea, le prezenta românilor plecați în străinătate un proiect care trebuia să îi convingă să se întoarcă acasă: terenuri pentru construirea de locuințe, concesionate la prețuri sub nivelul pieței, într-o zonă care urma să devină „Cartierul Diasporei”. Șapte ani mai târziu, imaginea din teren este cu …
• 
  „Vărzaru”, primarul care a schimbat partidele, dar nu și centrul de putere. Afacerile cu lemn, Mocănița, incompatibilitatea și dosarele care duc spre Vasile Coman
  De mai bine de un deceniu, Vasile Coman conduce orașul Vișeu de Sus. Înainte să fie primar, numele său era deja legat de una dintre cele mai puternice afaceri cu lemn din nordul Maramureșului. A intrat în Primărie ca independent, a trecut pe la PSD, apoi la PNL și s-a întors la PSD, câștigând de …
• 
  Dosar exploziv pentru frații Tate: DIICOT descrie exploatarea unei minore de 15 ani, control, agresiuni și milioane de dolari obținute din videochat
  Potrivit anchetatorilor, unul dintre inculpați ar fi recrutat o fată în vârstă de 15 ani și ar fi transformat relația cu aceasta într-un mecanism de control și exploatare care s-ar fi întins pe aproape un deceniu. Dosarul a fost trimis Tribunalului București prin rechizitoriul întocmit la 31 august 2026. Cum ar fi fost recrutată minora Potrivit …
• 
  Judecătoarea reformistă Sorina Marinaș, luată la țintă de Inspecția Judiciară / Fenomen în justiție: magistrații care critică rețeaua Savonea, vizați de IJ
  Judecătoarea Sorina-Iolanda Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, cunoscută pentru pozițiile sale reformiste și critice la adresa conducerii sistemului judiciar, a devenit din nou ținta unei acțiuni disciplinare declanșate de Inspecția Judiciară. Această nouă anchetă reflectă un fenomen tot mai accentuat în cadrul justiției românești, unde magistrații care iau atitudine publică sau contestă deciziile …
• 
  România ar putea primi o parte din cei 770 de milioane de euro din PNRR pentru legea salarizării. Condițiile anunțate de Bruxelles
  Comisia Europeană evaluează posibilitatea de a debloca o tranșă de fonduri pentru România, în valoare de 770 de milioane de euro, legate de Planul Național de Redresare și Reziliență. Această sumă fusese anterior suspendată din cauza neîndeplinirii anumitor jaloane specifice stabilite în acordul dintre autoritățile de la București și comunitatea europeană. Miza principală a acestei …