Îngrijorat de riscul proliferării războiului, Bucureștiul vrea să primească peste 10.000 de soldați americani și să achiziționeze submarine franceze.
Un tablou al nemișcării. Circa o sută de nave blocate în apele românești așteaptă să ajungă în portul Sulina, situat în sud-estul României. Aici se varsă Dunărea în Marea Neagră, după ce a parcurs 2.850 de kilometri de la izvorul ei din Germania, în munții Pădurea Neagră. Blocajul a devenit zilnic în acest port, aflat la 170 de kilometri de portul ucrainean Odesa, blocat de armata rusă. Războiul condus de Moscova în Ucraina îngrijorează România, țară situată la limita de est a NATO și a Uniunii Europene.
Datorită apartenenței sale la Alianța Atlantică, la care a aderat în 2004, România a reușit să-și securizeze spațiul aerian și să-și consolideze sistemele militare. Dar deține doar un submarin vechi, care nu-i permite să-și asigure apărarea maritimă. Acesta este motivul pentru care Bucureștiul a apelat la Franța pentru a achiziționa submarine.
„Am semnat o scrisoare de intenție împreună cu ministrul francez al apărării pentru achiziționarea de submarine și elicoptere Scorpene”, a declarat ministrul român al apărării, Vasile Dîncu, pe 19 iulie. Intenționăm să achiziționăm două submarine și două elicoptere. Suntem nevoiți să facem asta, pentru că Marea Neagră este din ce în ce mai aglomerată și plină de „rechini”. Până acum, am reușit să dezamorsăm aproximativ 20 de mine din apele noastre teritoriale din zona de conflict dintre Rusia și Ucraina”.
Șase baze NATO
Submarinele Scorpene sunt fabricate de Groupe Naval, care are deja semnat un acord cu guvernul României din 2019 pentru construirea în România a patru corvete și modernizarea a două fregate. „Submarinele Scorpene pot detecta orice mișcare suspectă fără a fi detectate”, explică contraamiralul Constantin Ciorobea. ”Ele pot comunica coordonatele unei nave ostile bateriilor de rachete situate pe coastă și permit să se acționeze într-un mod foarte eficient”.
În fața obiectivelor expansioniste ale Federației Ruse, România se confruntă cu o efervescență militară fără precedent. Bucureștiul a decis să cumpere 32 de avioane de luptă F-16 și, potrivit președintelui Klaus Iohannis, armata română este interesată și de F-35, cel mai nou produs din domeniul securității aviației, produs de SUA. Baza militară Mihail Kogălniceanu, situată la 185 de kilometri est de București, are 2.000 de soldați americani plus 500 de francezi, câteva sute de olandezi, italieni și germani și 250 de belgieni. Această desfășurare are loc ca parte a unei forțe de reacție rapidă a NATO, la a cărei comandă se află Franța.
Satul Mihail Kogălniceanu este una dintre cele șase baze militare pe care România le-a pus la dispoziția NATO, pe lângă un scut antirachetă instalat de armata Statelor Unite la Deveselu, în sudul țării. În martie 2021, guvernul a aprobat o investiție de 2,8 miliarde de euro la Mihail Kogălniceanu pentru extinderea și modernizarea acestei vechi baze moștenite din epoca comunistă. Acest orășel, situat la aproximativ douăzeci de kilometri de Marea Neagră, are ambiția de a deveni oraș grație celor 10.000 de soldați americani pe care îi va primi în anii următori. Mihail Kogălniceanu se dorește a fi pe viitor echivalentul bazei americane Ramstein, situată în vestul Germaniei.
O Mecca a informațiilor militare
Din 2010, România găzduiește și centrul de pregătire Humint (Human Intelligence), specializat în informații militare și găzduit de o fostă bază militară din Oradea, oraș situat în nord-vestul României. Uitați de vechile baze militare moștenite de pe vremea Tratatului de la Varșovia: aici, la Humint, totul este nou-nouț. Clădirile renovate sunt vopsite în culori luminoase, iar aleile desenează o grilă perfectă în spațiile verzi înconjurate de sârmă ghimpată. Este o adevărată Mecca a informațiilor militare NATO, unde se antrenează agenții Alianței Atlantice.
România intenționează să beneficieze și de un fond de inovare, creat pe 30 iunie, la ultimul summit NATO de la Madrid. Bucureștiul va găzdui un accelerator de inovare în apărare (”Diana”), în vederea efectuării de cercetări în noile tehnologii care privesc în prezent diferite sectoare militare: inteligență artificială, big data, tehnologii cuantice, biotehnologii și materiale inovatoare. România se bucură de un atu important în aceste domenii, datorită unei multitudini de informaticieni, care schimbă situația economică a țării.
Premierul Nicolae Ciucă, numit șef al guvernului în noiembrie 2021, este un fost general care își conduce miniștrii cu mână de fier. În vârstă de 55 de ani, acesta și-a câștigat gradele în marile teatre de război. Supranumit „Generalul deșertului”, a condus batalionul Scorpionii Roșii, care a însoțit armata americană în timpul operațiunilor „Enduring Freedom” din Afganistan din anii 2002-2003. Protejatul român al Armatei SUA s-a remarcat și în 2004, în timpul bătăliei de la Nassiria, din Irak, a cărei vedetă a fost.
Washingtonul nu putea visa la un aliat mai bun în fruntea unei țări situate pe flancul estic al NATO în aceste vremuri de război.
Ciuca?
Ciuc a al nostru?