Uniunea Europeană OBLIGĂ toate țările să sprijine migranții: Comisia Europeană a propus un nou pact pentru a soluționa criza
Comisia Europeană a propus miercuri o reformă a sistemului de azil al Uniunii Europene pentru migranţi, care nu prevede cote obligatorii de refugiaţi, dar introduce în schimb un mecanism de ‘solidaritate obligatorie’ între statele membre ale UE care va fi activat atunci când una dintre acestea se află sub ”presiune” sau într-o situaţie de ”urgenţă”, relatează agenţiile AFP, EFE şi Reuters, relatează Agerpres.
La cinci ani după valul migrator din 2015, noul ”Pact european asupra migraţiei şi azilului” prevede ca ţările ce nu doresc să preia solicitanţi de azil vor trebui să participe la repatrierea celor ale căror cereri de azi sunt respinse sau să-şi aducă alte contribuţii, cum ar fi de exemplu participarea la construcţia unor tabere de refugiaţi.
Această soluţie, descrisă de preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, drept un echilibru ”just şi rezonabil” între ”responsabilitate şi solidaritate” între statele UE, are în vedere să convingă ţările care au refuzat cotele obligatorii de refugiaţi, în special cele membre ale Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia) şi Austria, al cărei cancelar Sebastian Kurz a reafirmat marţi că o repartizare a migranţilor între statele UE ”nu funcţionează”. Se trag astfel şi învăţămintele eşecului soluţiei cotelor de refugiaţi decise în 2016.
Foarte aşteptata reformă a sistemului european de azil, amânată de mai multe ori, are în vedere şi protejarea de urmăriri penale a ONG-urilor care salvează migranţi pe mare, iar un mecanism de solidaritate între statele membre este prevăzut şi pentru salvările pe mare.
În esenţă, noul pact revizuieşte principiul din ”Regulamentele Dublin” conform căruia prima ţară din UE unde ajunge un migrant extracomunitar este responsabilă cu soluţionarea cererii sale de azil, schimbare cerută în special de ţările aflate în prima linie a sosirii migranţilor, precum Grecia sau Italia.
Conform noii propuneri a Comisiei Europene, ţara care va examina cererea de azil va fi aceea unde migrantul are o rudă sau unde a muncit ori a studiat. În celelalte cazuri, prima ţară de sosire va rămâne în continuare responsabilă cu soluţionarea acestei cereri, dar aceasta poate solicita Comisiei Europene în cazul unei presiuni migratorii activarea unui ”mecanism de solidaritate obligatorie”.
Odată ce Comisia aprobă activarea acestui mecanism, ea decide şi numărul migranţilor care ar trebui preluaţi de celelalte state membre din ţara aflată sub presiune şi toate ţările vor trebui să-şi aducă o contribuţie în funcţie de forţa lor economică şi de populaţie, iar pentru fiecare migrant adult primit statele membre vor primi din bugetul comunitar 10.000 de euro.
Mai departe, statele UE vor putea opta între primirea unor solicitanţi de azil, o contribuţie la construcţia de tabere de refugiaţi sau finanţarea repatrierii celor fără drept de azil, aceştia din urmă fiind în principal migranţii economici care şi-au părăsit ţara nu din cauza vreunui război, ci pentru o viaţă mai bună în UE, cum este de exemplu cazul marocanilor sau al tunisienilor.
În cazul unei crize comparabile cu cea din 2015, când în UE au sosit peste un milion de refugiaţi, opţiunile statelor membre se vor reduce la preluarea migranţilor sau repatrierea celor respinşi, însă dacă o care nu reuşeşte într-un termen de opt luni să repatrieze către ţara lor de origine migranţii a căror expulzare şi-a asumat-o, atunci ea va trebui să-i primească pe teritoriul ei.
Acestea sunt însă alternative nerealizabile pentru ţările mici, care nu au mijloacele necesare, remarcă pentru AFP o sursă europeană. Mai mult, unele state de origine ale migranţilor refuză să-şi preia cetăţenii înapoi. Pentru astfel de situaţii Comisia Europeană are în vedere ca mijloace de presiune elaborarea de rapoarte anuale asupra capacităţii fiecărei ţări de a-şi prelua cetăţenii care au migrat clandestin, o măsură fiind suspendarea vizelor pentru ţările ce refuză primirea propriilor cetăţeni. Potrivit comisarului european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, UE are în prezent 24 de acorduri de readmisie cu state terţe, dar ”nu toate funcţionează”.
Sursa: Agerpres
- Fostul ministru al Muncii, apel către Ilie Bolojan: Guvernul trebuie să renunțe la austeritate și să își schimbe direcția
Fostul ministru al Muncii, Marius Budăi, a lansat vineri un apel către premierul Ilie Bolojan, cerându-i să oprească politica de austeritate și să adopte măsuri ferme pentru relansarea economiei. Budăi a subliniat că nu este vorba despre un atac personal, ci despre o realitate care impune schimbarea direcției Guvernului. „Am fost acuzat că îl atac … - Noi presiuni asupra lui Călin Georgescu: Procurorul General avertizează că un nou dosar penal este pe punctul de a fi finalizat
Presiunile asupra lui Călin Georgescu se intensifică! La Parchet se pregătește un nou dosar penal, iar data semnării controlului judiciar a fost amânată deja de patru ori, fără explicații. Bombă în justiție, cu privire la dosarele în care este implicat fostul candidat independent la alegerile prezidențiale Călin Georgescu. Se fac noi presiuni în acest caz, … - Suspendarea lui Nicușor Dan ar putea fi tot mai aproape: Sorin Roșca Stănescu vorbește despre un raport dur privind anularea alegerilor
Jurnalistul Sorin Roșca Stănescu a declarat, vineri, că un raport dur privind anularea alegerilor ar putea aduce tot mai aproape suspendarea lui Nicușor Dan. „În editorialul de astăzi, despre raportul devastator depus de Opoziție în Parlamentul României, astăzi, un raport devastator care poate genera suspendarea din funcție a președintelui României, prin organizarea unui referendum vizând … - Peste 14.000 de posturi din școli desființate în numele austerității Guvernului Bolojan
Tăieri masive în educație, un nou Hotărâre de Guvern elimină peste 14.000 de posturi din învățământul preuniversitar de stat. Reducerile vin la pachet cu comasări de școli și funcții de conducere, în ciuda declarațiilor Ministrului Educației care susținea anterior că măsurile nu vor afecta cadrele didactice. Guvernul a adoptat o Hotărâre prin care reduce drastic … - Scene tensionate la casa lui Klaus Iohannis: fostul președinte ar fi refuzat să predea cheia, iar inspectorii ANAF au fost obligați să forțeze accesul în locuință
Astăzi s-au petrecut scene tensionate la locuința fostului președinte Klaus Iohannis. Potrivit unor surse, acesta ar fi refuzat să predea cheia imobilului, ceea ce a determinat inspectorii ANAF să pună în aplicare procedura de executare silită. În lipsa cooperării, echipa prezentă la fața locului ar fi fost nevoită să forțeze accesul în casă pentru a …
