Justiția eșuată din România: Elena Udrea, găsită vinovată în Dosarul Hidroelectrica, dar scăpată prin prescripție

Elena Udrea a comis un trafic de influență de 3,4 milioane de euro în favoarea afaceristului Bogdan Buzăianu, dar faptele s-au prescris, notează judecătoarea fondului din Dosarul Hidroelectrica. Tocmai de aceea, instanța pus sechestru pe averea celei mai influente femei din PDL. Documentul, în care magistratul scrie negru pe alb că Udrea e vinovată, va cântări greu în apel, la Înalta Curte, mai ales că judecătorii europeni ar putea pune punct „marii prescripții” pe data de 10 mai.

Curtea de Apel București a dat publicității pe portalul ReJust.ro motivarea încetării procesului penal cu privire la Elena Udrea în Dosarul Hidroelectrica.

Numărul total al cauzelor în care inculpaţii au scăpat de răspunderea penală a ajuns vineri, 28 aprilie, la 4.206.

În motivarea deciziei pe fond din Dosarul Hidroelectrica, judecătoarea Corina Ciobanu de la Curtea de Apel București a scris că toate apărările Elenei Udrea sunt „vădit nefondate” și că, într-adevăr, acesta a comis infracţiunea de trafic de influență în favoarea afaceristului Bogdan Buzăianu, însă în lumina deciziilor CCR și ICCJ pe tema prescripţiei, sigura soluție e cea de încetare a procesului penal.

Totuși, pentru a asigura recuperarea sumelor de bani – despre care judecătoarea scrie negru pe alb că provin din infracțiuni – instanța de fond i-a instituit Elenei Udrea măsura confiscării speciale până la concurenţa sumelor de 2.500.000 de euro, respectiv 900.000 de euro, urmând ca procesul să continue în civil.

„Dat fiind faptul intervenția prescripției generale înlătură numai răspunderea penală a inculpatei Udrea Elena, iar nu și caracterul penal al faptelor reținute în sarcina acesteia, iar sumele de 2.500.000 de euro, respectiv 900.000 de euro dobândite de inculpata Udrea Elena au o proveniență ilicită, fiind dobândite prin săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, nejustificate, acestea vor fi supuse măsurii de siguranță a confiscării speciale”, conchide judecătoarea.

Motivarea judecătoarei Corina Ciobanu este printre puținele documente în care magsitratul analizează fondul cauzei și se exprimă în sensul vinovăției inculpatului, chiar dacă în concluzii constată intervenția prescripţiei faptelor.

Acest fapt va cântări greu la Înalta Curte, unde se va judeca apelul, în contextul în care unii judecători au început deja să suspende sau să amâne procesele în aşteptarea deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

CJUE ar putea pune punct „marii prescripții” pe data de 10 mai

Reamintim că instanța de la Luxemburg se va pronunța cu privire la sesizările trimise de Curtea de Apel București și Curtea de Apel Brașov în legătură modul în care se „împacă” deciziile obligatorii ale CCR și ICCJ pe tema prescripţiei cu dreptul european și cu interesele financiare ale UE.

Nu ar fi pentru prima oară când o decizie a CJUE ar trimite-o pe Elena Udrea la pușcărie.

Fosta șefă a Ministerului Turismului a ajuns după gratii după ce pe data de 7 aprilie 2022 a pierdut o contestație în anulare împotriva deciziei definitive de condamnare din 2018 din Dosarul Gala Bute.

La vremea respectivă, Udrea scăpase de pușcărie după ce Curtea Constituțională a decis că la Înalta Curte completurile de judecători fuseseră constituite nelegal. Pe calea respectivei contestații în anulare, Elena Udrea a reușit să suspende procesul până la o decizie a CJUE, care a venit abia în decembrie 2021, dar i-a fost defavorabilă.

CJUE a statuat prin respectiva decizie că magistrații români pot ignora deciziile CCR în procesele de corupție și fraude cu fonduri UE.

Iată ce au răspuns judecătorii europeni:

„Dreptul Uniunii se opune aplicării unei jurisprudenţe a Curţii Constituţionale care conduce la anularea hotărârilor pronunţate de completuri de judecată nelegal compuse, în măsura în care aceasta, coroborată cu dispoziţiile naţionale în materie de prescripţie, creează un risc sistemic de impunitate a faptelor care constituie infracţiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupţie”, arată CJUE.

Pe data de 10 mai, CJUE ar putea pune punct „marii prescripții”, înainte să se judece apelul în Dosarul Hidroelectrica.

Motivare: „Toate apărările pe care inculpata le-a formulat sunt nefondate”

Iată ce notează judecătoarea Corina Ciobanu cu privire la vinovăția Elenei Udrea:

• „Din perspectiva condițiilor de tipicitate ale infracțiunii de trafic de influență Curtea constată că toate apărările pe care inculpata (Udrea Elena Gabriela – n.r.) le-a formulat fie personal, cu prilejul audierii sale în cursul urmăririi penale, fie prin intermediul apărătorilor săi aleși, cu ocazia administrării probatoriului pe parcursul procesului penal, în sensul că banii nu au fost dați pentru ca ea să facă vreo intervenție în vederea menținerii contractelor încheiate de firmele lui (Buzăianu Bogdan – n.r.) cu Hidroelectrica, ci ca o sponsorizare pentru PDL și în scopul ca ea și alți oameni politici importanți să nu mai atace public aceste afaceri și că nu a promis nicio astfel de intervenție în sensul menționat de acuzare, sunt vădit nefondate.
• Astfel, contrar acestor apărări, Curtea reține, în raport cu probatoriul administrat, că ideea de a-i fi oferită inculpatei (Udrea Elena Gabriela – n.r.) suma de 5 milioane de dolari a survenit în contextul în care, deși în urmă cu numai câteva luni de zile, prin actul adițional nr.19, semnat în luna decembrie 2010, contractul de vânzare energie electrică încheiat între SC Hidroelectrica S.A. și SC Energy Holding S.R.L. tocmai ce fusese prelungit pe o perioadă suplimentară de 5 ani (însă cu flexibilizarea unora dintre condițiile contractuale referitoare la preț și la cantitatea de energie furnizată), totuși începând cu luna mai a anului 2011, noua conducere a SC Hidroelectrica S.A. declanșase un amplu și susținut proces de renegociere a clauzelor acestor convenții, atât sub aspectul sub aspectul majorării prețului energiei vândute, cât și sub aspectul diminuării cantităților de energie furnizată, punându-se chiar și problema unei posibile denunțări unilaterale a acestor contracte, astfel că scopul principal al solicitării intervenției inculpatei Udrea în schimbul acelei generoase oferte l-a constituit menținerea în parametri deja negociați a clauzelor respectivelor contracte privitoare la preț și la cantitatea de energie vândută.
• Cu alte cuvinte, prin oferirea sumei de 5 milioane de dolari inculpatei (Udrea Elena Gabriela – n.r.) și remiterea ulterioară către aceasta a unor foloase necuvenite în valoare de 3.400.000 de euro, martorul (Buzăianu Bogdan – n.r.) a urmărit nu numai ca afacerile sale având ca obiect intermedierea vânzării de energie furnizată de Hidroelectrica S.A. să nu mai fie atacate în spațiul public de către factorul politic, dar și ca prin exercitarea influenței pe care inculpata (Udrea Elena Gabriela – n.r.) era percepută că o are prin prisma calității sale de membru marcant al partidului aflat la guvernare și a strânsei relații de colaborare cu Președintele statului, să asigure protejarea și stabilitatea acestor afaceri, prin menținerea derulării în condiții cât mai profitabile a convențiilor încheiate cu Hidroelectrica S.A., cu atât mai mult cu cât aceasta era una dintre condițiile care ar fi putut garanta succesul demersurilor de înstrăinare a SC Energy Hodung S.R.L. către Fondul de investiții din Qatar, fără a fi nicidecum vorba despre vreo sponsorizare a Partidului Național Liberal condiționată de încetarea atacurilor publice la adresa afacerilor cu energie desfășurate de firmele controlate de (Buzăianu Bogdan – n.r.).
• Aceleași mijloace de probă la care s-a făcut trimitere în considerentele ce preced, ilustrează că inculpatei (Udrea Elena Gabriela – n.r.) i-au fost aduse la cunoștință datele și informațiile referitoare la natura și conținutul ofertei ce i-a fost transmisă din partea lui (Buzăianu Bogdan – n.r.), precum și la scopul în considerarea căruia a fost făcută această ofertă, astfel că, acționând în mod voit și conștient, aceasta, deși nu a verbalizat în mod expres promisiunea de intervenție solicitată de cumpărătorul de influență (Buzăianu Bogdan – n.r.), totuși prin conduita în concret manifestată, de acceptare tacită a ofertei cu toate condiționalitățile ei, a lăsat să se subînțeleagă disponibilitatea de a-și exercita influența de care dispune în scopul protejării și susținerii intereselor de afaceri ale martorului (Buzăianu Bogdan – n.r.).
• Mai mult decât atât, nu numai că inculpata nu a manifestat o atitudine de respingere sau de refuz al ofertei venite din partea martorului (Buzăianu Bogdan – n.r.), dar a și primit prin intermediar foloasele materiale remise de acesta, dispunând ulterior asupra modului de cheltuire a sumelor de bani primite sub formă de cash și, totodată, în considerarea acestei promisiuni de facto făcute cumpărătorului de influență, a și întreprins unele minime demersuri pe lângă funcționarii în drept vizați de acesta pentru a constata dacă exista în mod real vreun pericol iminent care să afecteze afacerile lui (Buzăianu Bogdan – n.r.) cu Hidroelectrica S.A.
• Împrejurarea că sumele de bani încasate în numerar au fost folosite într-o proporție semnificativă în interesul partidului din care inculpata făcea parte nu prezintă nicio relevanță în speță, întrucât, potrivit normei de încriminare a infracțiunii de trafic de influență, primirea sau acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase este sancționată nu doar atunci când este făcută în interes personal, ci și atunci când este făcută pentru altul.
• În raport cu aspectele anterior menționate, Curtea constată că deşi pentru infracţiunile de trafic de influență și spălarea banilor, în care faptele reținute în sarcina inculpatei (Udrea Elena Gabriela – n.r.) se încadrează juridic (…), acţiunea penală s-a stins prin intervenirea prescripţiei răspunderii penale, totuși se impune confiscarea specială de la inculpată a sumelor de 2.500.000 de euro, respectiv 900.000 de euro.
• În consecință, dat fiind faptul că intervenția prescripției generale înlătură numai răspunderea penală a inculpatei (Udrea Elena Gabriela – n.r.), iar nu și caracterul penal al faptelor reținute în sarcina acesteia, iar sumele de 2.500.000 de euro, respectiv 900.000 de euro dobândite de inculpata (Udrea Elena Gabriela – n.r.) au o proveniență ilicită, fiind dobândite prin săvârșirea unor fapte prevăzute de legea penală, nejustificate, acestea vor fi supuse măsurii de siguranță a confiscării speciale, în scopul înlăturării stării de pericol ce rezultă din dobândirea de foloase patrimoniale în afara cadrului legal”, se arată în motivare.

Scandalul prescripţiei explicat pe scurt

Prima „lovitură” a fost dată de CCR în 2018, atunci când instanța a constatat că prevederile art. 155 din Codul penal sunt neconstituționale. Articolul reglementa „prescripția specială”, mai exact că orice act procedural comunicat inculpatului întrerupe termenele „prescripţiei generale”, de la articolul anterior, 154 Cod penal.

A doua decizie a venit în 2022, atunci când CCR a constatat că Parlamentul nu a făcut nimic pentru a pune în acord legislația cu decizia din 2018, motiv pentru care Curtea de control constituțional a statuat că România nu a avut legislație pe întreruperea cursului prescripţiei în intervalul de 4 ani dintre cele două hotărâri.

A treia lovitură a venit în 25 octombrie 2022 de la Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept care, printr-o Hotărâre preliminară (HP) a dat dreptate Curții Constituționale.

Urmare a celor trei decizii, procurorii au formulat cereri de sesizare a CJUE, cu o serie de întrebări care vizează, pe scurt, aceeași problematică, anume cum se „împacă” cele trei decizii ale celor mai înalte instanţe din România, CCR și ICCJ, cu dreptul european.

Acuzațiile DNA pentru Elena Udrea în Dosarul Hidroelectrica

Elena Udrea este acuzată de DNA că a acceptat promisiunea făcută prin intermediari de omul de afaceri Bogdan Buzăianu, în anul 2011, de a primi suma de 5 milioane de dolari pentru a-şi exercita influenţa asupra factorilor de decizie din cadrul Ministerului Economiei şi Hidroelectrica, în vederea menţinerii, în condiţiile deja negociate, a contractelor pe care societatea omului de afaceri le încheiase cu compania producătoare de energie.

„Din suma promisă, inculpata a primit, în noiembrie 2011, în scopul arătat, prin intermediari, 3.800.000 de dolari, dar şi o creanţă de 900.000 de euro; creanţa reprezenta o sumă pe care o firmă a omului de afaceri o împrumutase unui terţ şi care era garantată cu părţi sociale ale unei societăţi comerciale care deţinea două publicaţii”, susţin procurorii.

Potrivit anchetatorilor, pentru a ascunde că era beneficiara reală a creanţei de 900.000 euro, care i-ar fi conferit pe cale de consecinţă şi puterea de a influenţa activitatea societăţii cu activitate media, Udrea a preluat-o de la firma controlată de omul de afaceri prin interpunerea unei alte firme paravan, aparţinând unei cunoştinţe.