Judecătorii și procurorii corupți, fac front comun cu infractorii din presă și politică: au o teamă majoră de reformă
Un fenomen tot mai vizibil în spațiul public arată cum o parte a sistemului judiciar ajunge să se alinieze cu personaje controversate din politică și cu zone influente din presă, într-un front comun care are un singur scop: blocarea reformelor ce ar putea aduce răspundere reală și transparență.
Ori de câte ori este pusă pe masă ideea unei reforme serioase a justiției, fie că vorbim despre evaluări reale, despre sancționarea abaterilor grave sau despre limitarea privilegiilor, apare imediat un cor sincronizat de mesaje. Judecători și procurori cu probleme cunoscute, politicieni vulnerabili și trusturi media dependente de protecția puterii folosesc aceleași teme și aceleași atacuri direcționate.
Mesajul este simplu: reforma ar fi „periculoasă”, „abuzivă” sau „dictată politic”. În realitate, această reacție trădează o teamă profundă de pierdere a controlului. O justiție reformată înseamnă verificări, răspundere și, pentru unii, sfârșitul unei cariere protejate de tăcere și complicități.
Presa afiliată acestor interese joacă un rol esențial. Dosarele sensibile sunt relativizate, faptele sunt diluate, iar magistrații vizați sunt prezentați drept victime ale unor „campanii”. În paralel, politicieni cu mize directe în menținerea actualului sistem se poziționează public ca apărători ai „stabilității”, un eufemism pentru menținerea status quo-ului.
Această convergență nu este întâmplătoare. Este rezultatul unui sistem care s-a obișnuit să funcționeze fără control real și fără consecințe. Când justiția începe să fie amenințată de reformă, alianțele ies la suprafață, iar discursul devine agresiv și defensiv.
România se află, din nou, în fața unei alegeri clare: o justiție care se apără pe sine sau una care servește cetățeanul. Iar rezistența coordonată la schimbare arată cine are cel mai mult de pierdut dintr-un sistem care ar începe, în sfârșit, să funcționeze.
