Judecătoarea care a suspendat analiza tezei de doctorat a premierului Ciucă, recompensată cu un post bine plătit
Avansare profesională fulger pentru judecătoarea Ionela Tudor de la Curtea de Apel (CAB) București, cea care a motivat, anul trecut, prin nevoia de stabilitate politică a țării, controversata decizie de stopare a analizei doctoratului deținut de premierul Nicolae Ciucă. În urmă cu câteva săptămâni, Tudor a fost numită șefă a unei secții nou-înființată de la CAB, în condițiile în care a devenit magistrat cu drepturi depline la această instanță în octombrie 2022, au declarat surse din sistemul judiciar.
Anterior, ea a activat la CAB ca detașată de la Tribunalul București. Modalitatea în care Tudor a motivat decizia din dosarul lui Ciucă face obiectul unui proces intentat de Centrul de Resurse Juridice, dosar care se va judeca luna viitoare, tot la Curtea de Apel București.
Luna trecută, la Curtea de Apel București a fost înființată o nouă secție, a X-a Contencios Administrativ și Fiscal, specializată pentru judecata dosarelor de achiziții publice – societăți comerciale sau autorități contractante pot contesta aici legalitatea derulării unor licitații.Decizia înființării acestei secții fusese aprobată, pe 22 decembrie 2022, de Consiliul Superior al Magistraturii, care, în aceeași ședință, a dat verdict pozitiv la cereri similare depuse și de alte instanțe.CAB a motivat solicitarea prin creșterea continuă a numărului de cauze de achiziții publice, susținând că o nouă secție ar duce, printre altele, la scăderea termenelor de soluționare și redactare a hotărârilor judecătorești.
Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU). Cele trei sesizări erau inspirate dintr-un articol publicat în ianuarie 2022, pe site-ul pressone.ro, de jurnalista Emilia Șercan.
Făcută publică la aproape 4 luni de la pronunțare, motivarea lui Tudor a invocat faptul că România are nevoie de stabilitate și că scandalul plagiatului i-ar putea avantaja pe competitorii politici ai lui Ciucă: ”generarea unei astfel de ştiri (despre situația analizei plagiatului n.r.) are un impact major în credibilitatea electoratului şi a partidului, care poate să conducă la retragerea încrederii acordate, mai ales în contextul social şi politic actual, în care este nevoie de o stabilitate în conducerea executivă a statului.
De asemenea, astfel de sesizări neconforme sunt susceptibile şi de a deveni arme ale adversarilor politici, important de menţionat fiind şi faptul că sesizările şi declanşarea verificărilor având loc în scurt timp de la preluarea de către reclamant a funcţiei de prim-ministru al României.”
Aceste argumente au stârnit controverse în spațiul public, Centrul de Resurse Juridice (CRJ), în numele mai multor ONG-uri, depunând o sesizare la Inspecția Judiciară. CRJ a susținut că această modalitate de redactare conține ”evaluări ale completului cu privire la stabilitatea conducerii executive a statului, la cariera politică a reclamantului sau la credibilitatea partidului din care face parte în fața electoratului, ceea ce are putea fi o încălcare a Legii privind statutul judecătorilor și procurorilor.” Inspecția Judiciară a clasat sesizarea, dar petenții au depus contestație la Curtea de Apel București, instanță unde procesul va începe luna viitoare.
