Oana Gheorghiu este acuzată că ar fi favorizat grupul privat german Schwarz Digits

Sindicaliștii Guvernului i-au trimis vicepremierului Oana Gheorghiu o adresă oficială prin care aceștia îi cer demisia de onoare. Gheorghiu este acuzată că ar fi favorizat grupul privat german Schwarz Digits.

Scrisoarea este semnată de Noni-Emil Iordache, președintele Sindicatului Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG), care îi transmite că explicațiile pe care vicepremierul le-a dat în spațiul public cu privire la acest subiect ”nu lămuresc, ci dimpotrivă accentuează problema de fond: utilizarea autorității funcției guvernamentale în raport cu un operator economic privat, într-un domeniu strategic al statului român, respectiv digitalizarea, cloudul, infrastructura digitală și securitatea cibernetică”.

• Dragoș Vlad, fostul șef al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), o acuză pe Oana Gheorghiu că a trimis către ADR și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) două e-mailuri, de pe adresa oficială, în calitate de vicepremier, prin care îi întreba pe șefii celor două instituții dacă sunt interesați de produsele grupului german Schwarz, care deține și Kaufland.

Șeful sindicaliștilor din Guvern susține că adresa oficială ”nu reprezintă o acuzație penală și nu substituie atribuțiile organelor de urmărire penală sau ale instanțelor judecătorești”:

• ”SAALG nu stabilește existența vreunei infracțiuni și nu se pronunță asupra unei eventuale răspunderi penale. Ceea ce semnalăm este existența unei aparențe grave de trafic de influență instituțională, în sens public administrativ, anume folosirea poziției de demnitate publică pentru a facilita accesul unui operator economic privat la instituții ale statului, pentru a orienta atenția administrativă asupra soluțiilor acestuia și pentru a crea impresia unui canal preferențial de comunicare cu autoritățile publice”, se arată în adresa oficială.

Sindicaliștii susțin că informațiile transmise de Oana Gheorghiu, conform cărora acestea ar fi ”fake news” și că ar fi existat doar un schimb instituțional de informații, ”fără caracter secret, fără caracter comercial și fără presiune” sunt insuficiente”:

• ”Faptul că un demers este prezentat ca „exploratoriu” nu îl scoate din zona riscului de influență instituțională. Când un viceprim ministru transmite e-mailuri de pe adresa oficială către instituții ale statului, pentru a afla dacă acestea au identificat „soluții, servicii sau capacități de interes” ale unui anumit grup privat, demersul nu mai este o simplă conversație tehnică. Acest demers face ca autoritatea Guvernului să fie pusă în mișcare în jurul unui actor economic indicat expressis verbis (Schwarz Digits)”.

În adresă se mai arată că ”un e-mail transmis de un viceprim-ministru către instituții strategice nu este perceput ca o simplă curiozitate profesională”:

• ”El creează presiune implicită, direcționează atenția instituțională și poate construi un culoar preferențial anterior oricărei proceduri formale de achiziție. Ați susținut că discuțiile nu au avut caracter comercial, însă această afirmație nu stă în picioare. Dacă discuțiile au privit soluții IT, servicii, capacități, cloud, securitate cibernetică, infrastructură digitală și transformare digitală, atunci acestea s-au plasat într-o zonă cu evident potențial economic și contractual. Nu discutăm despre o dezbatere academică sau despre vreme, ci despre posibile servicii pentru statul român, oferite de divizia tehnologică a unui grup privat”.

În adresa trimisă Oanei Gheorghiu, sindicaliștii Guvernului îi mai transmit că problema este dacă un viceprim-ministru poate folosi funcția ”pentru a facilita, prospecta, intermedia sau testa interesul unor instituții ale statului în raport cu o companie privată cu care există o legătură anterioară prin finanțări acordate organizației care, anterior, v-a fost angajator”.

• ”Doamnă viceprim-ministru interimar, standardul de integritate nu începe la parchet. În sistemul judiciar există instituția abținerii și a recuzării tocmai pentru a proteja aparența de imparțialitate. Nu se așteaptă dovada unei fapte penale pentru ca o persoană să se retragă dintr-o cauză în care obiectivitatea sa poate fi pusă la îndoială. Același standard de prudență trebuie să funcționeze și la nivelul Guvernului. Codul administrativ reglementează expres notificarea abținerii și obligația de abținere în situații în care exercitarea imparțială și obiectivă a funcției poate fi afectată de interese personale, economice sau de orice alt interes personal direct ori indirect”.

În scrisoare se arată că lanțul Kaufland România, parte a grupului Schwarz, ”a fost prezentată în spațiul public ca finanțator cu 250.000 de euro al unui proiect al Asociației „Dăruiește Viață”:

• ”(…) Organizație pe care ați condus-o anterior și de la care ați realizat venituri salariale. Nu afirmăm că donația respectivă v-a fost plătită personal, ci faptul că un demnitar aflat într-o asemenea relație anterioară cu ecosistemul financiar al unui grup privat trebuia să se abțină de la orice demers instituțional referitor la același grup. Faptul că au existat „mii de sponsori” nu elimină problema, de vreme ce integritatea nu se calculează statistic. Nu contează câți sponsori a avut o organizație, ci dacă unul dintre aceștia, parte a unui grup economic concret, ajunge ulterior subiectul unor demersuri instituționale inițiate sau facilitate de fostul conducător al acelei organizații devenit viceprim-ministru. Aici era necesară abținerea, nu explicația retrospectivă”, se mai arată în document.

Celelalte extrase din documentul transmis Oanei Gheorghiu, prin care sindicaliștii Guvernului îi cer demisia din funcția de vicepremier

• ”Mai mult, apărarea potrivit căreia ar fi fost doar o discuție „exploratorie” este profund neconvingătoare atât timp cât nu ați indicat public nicio altă companie cu care Guvernul ar fi purtat, în aceleași condiții, discuții similare despre soluții IT, servicii, capacități, cloud, securitate cibernetică, infrastructură digitală și transformare digitală.
• Dacă era vorba despre o analiză reală de piață, unde sunt celelalte companii? Unde sunt celelalte întâlniri? Unde sunt celelalte e mailuri?
• Unde este comparația neutră între mai mulți furnizori? De ce tocmai un grup privat din ecosistemul Schwarz, grup din care face parte și Kaufland, sponsor important al organizației pe care ați condus-o anterior? Cine a inițiat contactele? Cine a stabilit întâlnirea? Cine a propus ca Schwarz Digits să fie prezentat instituțiilor românești? Ce s-a discutat concret? Ce s-a promis? Ce s-a acceptat? Ce concluzii au fost trase? Ce instituții au fost contactate ulterior? Ce efecte administrative au produs aceste interacțiuni? Și, mai ales, ce rol a avut actualul președinte ADR, fost consilier de stat în aparatul dumneavoastră, în această succesiune de întâlniri, e-mailuri și decizii?
• Într-o funcție de demnitate publică, nu este suficient să spui că nu ai cerut încheierea unui contract. Problema este de ce ai deschis circuitul instituțional al Guvernului pentru un anumit operator economic privat, și nu pentru o categorie neutră de soluții, selectată transparent, comparativ, concurențial și documentat.
• Dacă statul român avea nevoie să exploreze soluții IT, cloud, securitate cibernetică sau infrastructură digitală, această explorare trebuia făcută prin mecanisme instituționale neutre, prin consultare de piață, prin criterii publice și prin tratament egal, nu prin întâlniri și corespondență centrate pe un singur grup economic.
• Ați susținut că nimeni dintre instituțiile participante nu a reclamat vreo presiune. Acest argument este slab. Instituțiile statului nu trebuie să fie puse în situația de a reclama presiuni venite de la vârful Guvernului; ele trebuie protejate preventiv de asemenea acțiuni. Tăcerea unor instituții aflate în raporturi de cooperare sau dependență instituțională față de Guvern nu reprezintă certificat de integritate.
• Tocmai de aceea există reguli de transparență, RUTI, norme de conduită, abținere și control administrativ. Integritatea nu se verifică prin lipsa unei plângeri, ci prin trasabilitatea completă a acțiunilor.
• Mai grav, când un consilier de stat din aparatul de lucru al viceprim-ministrului Oana-Clara Gheorghiu ajunge, după întâlniri și e mailuri legate de un grup privat interesat de digitalizarea statului, la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative.
• Stimată doamnă Gheorghiu, Palatul Victoria nu este showroom, nu este agenție de business development și nu este teren de prospectare pentru companii private.
• Guvernul trebuie să apere interesul public, neutralitatea administrației și încrederea cetățenilor în decizia publică.
• Pentru aceste motive, vă solicităm să vă depuneți demisia de onoare din funcția de viceprim-ministru al Guvernului României.
• Menținerea dumneavoastră în funcție reprezintă o vulnerabilitate pentru credibilitatea Guvernului și o sfidare a standardelor de integritate pe care chiar membrii Guvernului pretind că le promovează”.