Primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, a declarat luni, la Digi24, că planul Guvernului condus de Ilie Bolojan pentru taxele locale din 2026 aduce o creștere totală de 75,25%. Din acest procent, 5,25% reprezintă indexarea cu inflația din 2024. Deși sumele cresc pe hârtie, edilul susține că primăriile nu vor încasa, în realitate, mai mulți bani.
El a explicat că discuțiile au loc în contextul Adunării Generale a Asociației Municipiilor din România, unde participă toți primarii de municipii și ministrul Cseke Attila.
Reducerea cu 30% în administrația locală, „nu foarte dureroasă” pentru multe UAT-uri
Constantin Toma spune că în pachetul legislativ pregătit de Guvern se prevede o reducere a cheltuielilor salariale cu 10%, care poate fi aplicată fie prin concedieri, fie prin tăieri de salarii sau alte economii de personal.
„Avem Adunarea Generală… este și domnul ministru Cseke Attila, săptămâna viitoare va fi angajarea răspunderii pentru acest pachet pe administrație”, a spus primarul.
El a detaliat și contextul bugetar: „Totalul salariilor din zona bugetară înseamnă vreo 30 de miliarde de euro, exact valoarea creditelor pe care România trebuie să le ia anul viitor… 11 miliarde de euro sau 55 de miliarde de lei reprezintă plata numai cu dobânzile.”
În privința reducerii cu 30% în administrația locală, edilul susține că nu foarte multe UAT-uri vor fi afectate, pentru că multe dintre organigrame sunt oricum umflate cu posturi neocupate.
„Creșterea taxelor va fi de 75,25%, dar banii nu rămân la primării”
Primarul din Buzău spune că majorarea de 70% prevăzută de Codul Fiscal trebuie cumulată cu inflația din 2024, ajungând astfel la 75,25%.
Toma a punctat însă că primăriile nu se pot bucura de veniturile suplimentare.
„Toți acești bani practic vor merge la Guvern pentru acoperirea deficitului. Rămân la noi, dar nu ni se va mai da cota întreagă din acel 63%.”, a explicat Toma.
El atrage atenția că personalul reprezintă cea mai mare cheltuială pentru administrațiile locale și că măsurile de austeritate obligă primăriile să fie prudente. Ca exemplu, a menționat propriile dificultăți.
Eu lucrez fără organigramă de 10 ani de zile. Chiar luna asta se împlinesc 10 ani de când am vrut și eu să dau 323 de polițiști locali afară, care erau în plus. Am pierdut vreo 35 de milioane de euro. Dacă se aplică formula Bolojan, până la sfârșitul anului ar trebui să mai angajez vreo 140 de oameni. N-o să fac acest lucru.
Se poate lucra și cu mai puțini oameni, nu trebuie să avem atâta disperare. Prin povestea asta de reducere cu 30%, nu vor fi afectate foarte multe UAT-uri din România. În organigrame, sunt foarte multe posturi neocupate. S-au tot umflat așa de mult, încât practic n-ai mai angajat oameni. Ai rămas cu ele libere”, susține Constantin Toma.
Ministrul Cseke Attila confirmă planul: aproape 13.000 de posturi vor fi desființate
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că proiectul de reformă este finalizat și așteaptă doar acordul Coaliției. Acesta vizează desființarea a 12.794 de posturi din administrația locală.
„În momentul în care Coaliția decide, putem să-l promovăm în ședința de guvern”, a afirmat ministrul.
Cseke a explicat că propunerea prevede o reducere de 30% la nivelul sistemului administrativ local, însă cu o „frână” de 20%: „La niciun UAT mai mult de 20% dintre posturile ocupate să nu se desființeze.”
Astfel, reducerea reală a posturilor ocupate ar fi de 10%, restul fiind posturi vacante.
