Istoria coifului dacic din aur pur de la Coțofenești, obiectul furat în urma exploziei de la muzeul din Olanda
Capodopera Coiful de Aur de la Coţofeneşti se află printre piesele furate de la Muzeul Drents, din Assen (Ţările de Jos), afectat sâmbătă dimineaţă de o explozie. Coiful din aur pur de la Coțofenești este unul dintre cele mai valoroase artefacte dacice descoperite în România și datează din secolul IV î. Hr., cel mai probabil ar fi aparținut unui conducător al dacilor.
”Au fost furate o serie de obiecte din expoziţia Dacia – Imperiul Aurului şi Argintului, printre care capodopera Coiful de Aur de la Coţofeneşti, de la Muzeul Naţional de Istorie al României”, anunţă reprezentanţii muzeului.
Ei afrmă că este o zi întunecată pentru Muzeul Drents din Assen şi Muzeul Naţional de Istorie a României din Bucureşti.
”Suntem profund şocaţi de evenimentele de aseară din muzeu. În cei 170 de ani de existenţă, un astfel de incident major nu a avut loc niciodată. De asemenea, suntem foarte întristaţi pentru colegii noştri din România”, este mesajul de pe site-ul muzeului.
Ce este coiful din aur pur de la Coțofenești
Coiful de la Coțofenești este un coif geto-dac ce datează din prima jumătate a secolului al IV-lea î.Hr.
Coiful a fost descoperit în anul 1928 în satul Coțofenești, comuna Poiana Vărbilău, județul Prahova, de către un elev al școlii primare din localitate. Este o piesă din aur masiv, cântărind 770 grame, aproape intactă. Îi lipsește doar partea superioară a calotei, în rest, nici un detaliu de decor nu este deteriorat.
Coiful de aur a fost adus inițial la Muzeul Național de Antichități, din București, și păstrat acolo până în 1970, fiind expus în prezent la Muzeul Național de Istorie a României, în sala de tezaur.
Coiful de la Poiana Coțofenești este datat în jurul anilor 400 î.e.n. Foarte probabil, obiectul a aparținut unui rege geto-dac – căpetenie a unei formațiuni politice autohtone constituită în zonă, pe la sfârșitul secolului V, începutul secolului IV i.e.n.
Coiful are o calotă de aur împodobită cu șapte rânduri paralele de nasturi conici radiați, are pe marginea inferioară un chenar de linii spirale punctate, care încadrează patru plăci acoperite cu reliefuri. Cea din față reprezintă o pereche de ochi holbați, cu sprâncene duble și întoarse în așa fel încât să inspire groază. (Același motiv apotropaic se regăsește și pe alte coifuri antice descoperite pe teritoriul României.) Cea din spate, despărțită în două registre, înfățișează în registrul superior figuri de oameni fantastici, cu picioarele în formă de șerpi, iar în cel inferior animalele fantastice urmărindu-se unele pe altele. Cele două plăci laterale reprezintă scene de sacrificiu, cu preoți purtând pe cap tiare. După alți autori, pe cele două obrăzare fixe dreptunghiulare, care au fiecare câte un orificiu la bază, este reprezentată aceeași scenă de sacrificiu: un războinic înjunghiind un berbec.[
Coiful de paradă a fost lucrat din două bucăți de tablă de aur, produse prin batere la rece, dintr-un lingou de aur natural, nerafinat, cu compoziția: Au = 760‰, Ag = 225‰ și Cu = 10‰. Tabla de aur utilizată pentru producerea coifului de paradă de la Coțofănești are grosimi variabile. Acestea merg de la 2,82 mm, în partea de la bază, până la numai 0,76 mm, în zona superioară calotei păstrate. Corpul principal al coifului de paradă de la Coțofănești are înălțimea totală de 24,32 cm, având diametrul interior, în zona mediană (în zona ochilor), de 18,42 cm, de 17,6 cm (în dreptul urechilor) și de numai 13,5 cm, în zona rupturii calotei.
