Îngenuncherea, ca formă de protest, a devenit un gest comun printre americanii care protestează zilele acestea, după decesul lui George Floyd în custodia poliției.
Gestul a fost readus în atenție în 2016, când un jucător profesionist de fotbal american îngenunchea pentru prima dată în timpul intonării imnului naţional.
Acum aproape patru ani, Colin Kaepernick, fost jucător profesionist de fotbal american, alegea să îngenuncheze pentru prima dată, în timpul intonării imnului naţional, la un meci al echipei sale.
Gestul sportivului venea în semn de protest împotriva inechităţilor rasiale din SUA şi brutalităţilor poliţiştilor faţă de oamenii de culoare și a stârnit atunci o întreagă dezbatere, sportivul fiind acuzat de lipsă de respect la adresa unui simbol național.
Ulterior, lui Kaepernick i s-au alăturat alţi numeroşi sportivi de culoare, aceştia aducând în prim-plan problema violenţei poliţieneşti şi a nedreptăţii rasiale.
Gestul sportivilor a fost inspirat de o poză din 1965 în care Martin Luther King Jr. şi alţi americani de culoare protestau pentru apărarea drepturilor civile.
Însă povestea pumnului strâns vine de la Jocurile Olimpice din 1968. Pe stadionul olimpic din Mexico City, sportivii de culoare Tommie Smith și John Carlos au făcut celebrul gest „Black Power salute”, în timpul intonării imnului Statelor Unite, care a devenit de atunci un simbol.
Ei se aflau pe podium, cu medalii de aur și bronz la piept câștigate la proba de alergare de 200 de metri, și cu mănuși negre pe mâini.
Mai târziu, într-o carte, Tommie Smith a spus că salutul nu era unul cu legătură la „Puterea Neagră”, ci unul cu privire la drepturile omului.
Gestul lor de atunci a rămas în istorie ca fiind una dintre cele mai puternice declarații politice din istoria Jocurilor Olimpice moderne.
În ultimele zile, îngenuncherea, ca formă de protest, a devenit un gest comun printre americani.
Numeroşi manifestanţi şi, în unele cazuri, chiar poliţişti şi militari, s-au oprit să îngenuncheze, făcând astfel o legătură între gestul lui Colin Kaepernick şi moartea lui George Floyd, un bărbat de culoare de 46 de ani ce a murit asfixiat după ce poliţistul alb Derek Chauvin a ţinut genunchiul pe gâtul victimei, timp de mai multe minute, fără să-i pese de rugăminţile bărbatului de culoare.
Sursa: www.digi24.ro
- Al treilea arest în acest an: Pomohaci, tot mai adânc în infernul propriilor fapte
Fostul preot Cristian Pomohaci a primit joi al treilea mandat de arestare preventivă din acest an, de această dată pentru pornografie infantilă. Bărbatul de 57 de ani va rămâne 30 de zile după gratii, după ce Tribunalul Mureș a admis propunerea procurorilor DIICOT. Cristian Pomohaci a fost arestat preventiv pentru pornografie infantilă Decizia a fost … - Marian Pavel – portretul unui președinte de Consiliu Județean între milioane publice, controverse și explicațiiUn împrumut de 7 milioane de lei acordat fără dobândă unei societăți a județului, despre care Curtea de Conturi avea să constate că a fost acordat cu încălcarea legislației în domeniul ajutorului de stat. Peste 1,3 milioane de lei dobândă care trebuie recuperată ulterior. O companie ajunsă în executare. Un sediu închiriat pentru milioane de …
- Breșă gravă pe platforma lansată de Guvern: CNP-uri, serii de buletin și adrese de domiciliu, lăsate la liber pe internet. Posibile consecințe juridice, inclusiv pentru cei care au coordonat proiectulNoua platformă prin care Guvernul și-a propus să aducă „transparență” în companiile de stat a debutat cu o problemă de o gravitate cu totul diferită, după ce date personale dintre cele mai sensibile ale unor persoane aflate în conducerea întreprinderilor publice au fost puse la dispoziția oricărui utilizator de internet. CNP-uri valide, serii și numere …
- Contre dure în PSD, după atacul lui Constantin Toma: „Înainte de lecții despre România, să răspundă pentru Buzău”Conflictul din PSD Buzău escaladează după noile critici lansate de primarul municipiului, Constantin Toma, la adresa propriului partid. Președintele organizației județene PSD Buzău, deputatul Romeo Lungu, îi reproșează edilului că se concentrează tot mai mult asupra politicii naționale, în timp ce mai multe proiecte importante ale administrației locale au ratat termenele sau au pierdut finanțări. …
- Directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București comentează proiectul privind uniforma obligatorie: „Trebuie să fii naiv să-ți imaginezi că va rezolva problema”Directoarea Colegiului Național „I.L. Caragiale” din București, Andreea Bodea, a comentat, vineri, scandalul din spațiul public legat de introducerea uniformelor obligatorii. Profesoara spune că acest lucru nu va rezolva problema bullying-ului din școli și că o astfel de măsură ar fi greu de aplicat, mai ales în marile orașe. În schimb, ea susține introducerea unui …
