În România ultimilor ani, „coincidențele” din justiție și administrație par să urmeze un tipar. Un tipar care duce, de cele mai multe ori, spre aceleași nume și aceleași rețele politice. În centrul acestui mecanism de influență se află Ion Mocioalcă, lider PSD din Caraș-Severin și actual vicepreședinte al Curții de Conturi a României.
La 6 octombrie 2023, un dosar de mare corupție instrumentat de DNA Timișoara, care îl viza direct pe Mocioalcă și pe Ioan Dragomir, fost șef ANAF Timiș și prefect, este clasat. Doar patru zile mai târziu, Mocioalcă este promovat într-una dintre cele mai sensibile instituții de control ale statului. O coincidență pe care mulți o consideră prea convenabilă pentru a fi întâmplătoare.
Dosarul a pornit de la denunțul lui Marius Zarcula, fost director al Direcției Agricole Caraș-Severin, care a vorbit despre presiuni politice și intervenții pentru angajări și transferuri în favoarea apropiatului Ion Simescu. După luni de investigații și probe, cauza este însă închisă.
Modelul se repetă. În septembrie 2025, este reținut dr. Singh Bhupinder, managerul Spitalului Municipal Caransebeș, acuzat de luare de mită în formă continuată. În același dosar apar Ionel Dragomir, consilier județean PSD, și Petrișor Oprean, om de afaceri local. Nici aici nu se ajunge, până acum, la concluzii definitive.
Pe 19 septembrie 2025, DNA îl reține pe Flavius Nedelcea, secretar de stat la Ministerul Economiei, acuzat că ar fi intervenit pe lângă șeful intermediar al ANPC, Sebastian Ioan Hotca, pentru schimbarea unor directori județeni. Nedelcea este un alt nume legat direct de structura de putere construită în jurul lui Mocioalcă.
Un personaj-cheie în această rețea este și Ion Bejeriță, afacerist din Caraș-Severin, cunoscut drept „asfaltatorul PSD” și „pasager Nordis”. Bejeriță este vizat într-un dosar de evaziune fiscală de peste 10,5 milioane de euro, aflat de aproape un deceniu în instanță, fără o soluție pe fond și aflat periculos de aproape de prescripție. Surse judiciare indică faptul că firmele sale au beneficiat constant de contracte publice, în special în administrațiile controlate politic.
Influența cercului se extinde și în zona strategică a industriei de apărare. La SC Arsenal SA (filială ROMARM SA), fostă fabrică de armament din Reșița, este numit director Ionuț Chisăliță, fost parlamentar PSD și candidat susținut de Mocioalcă, cercetat anterior de DNA pentru fapte de corupție la DRDP Timișoara.
În martie 2025, Laurențiu Gorun, ginerele lui Ion Mocioalcă, devine administrator la ROMARM, printr-o decizie semnată de ministrul Economiei Bogdan Ivan. Gorun este asociat și cu firma Lagos V. Group SRL, care a împrumutat PSD cu 1,6 milioane lei în campania electorală din 2024.
În fundal apar și alte nume grele: generalul Constantin Lolescu, fost șef SRI Timiș, și Adrian Ghimiș, fost șef DNA Timișoara, implicați în consultări în perioade-cheie ale anchetelor.
Toate aceste legături ridică o întrebare esențială: asistăm la simple coincidențe sau la funcționarea unui cerc de putere care controlează justiția, economia și numirile publice? Pentru județul Caraș-Severin, dar și pentru România, răspunsul la această întrebare devine o miză majoră pentru statul de drept.
