Iohannis comite un act de trădare națională prin renunțarea la dreptul de veto al României pe politică externă și securitate

Președintele Klaus Iohannis comite un act de trădare națională prin renunțarea la dreptul de veto al României pe politică externă și securitate. România s-a alăturat luni grupului de 9 țări, printre care cele 6 fondatoare ale UE, care cer eliminarea dreptului de veto al statelor membre în două domenii esențiale – politica externă și securitatea, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe. Cele nouă state inițiatoare au lansat la 4 mai pledoaria pentru schimbarea majoră din UE, iar autoritățile din România nu au discutat public – în Parlament sau în alte foruri – poziția României pe această temă.

Cele nouă state inițiatoare sunt Belgia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Slovenia, Spania şi Olanda.

Ele au cerut la 4 mai, printr-o scrisoare comună, introducerea votului cu majoritate calificată în domeniul politicii externe şi de securitate comune a UE, în locul votului în unanimitate în vigoare în prezent.

Luni, 22 mai, România a participat ca membru al Grupului la reuniunea de luni, după ce la reuniunile anterioare participase ca observator, potrivit unui comunicat al Ministerului de Externe.

MAE nu a explicat public ce anume a determinat transformarea României dintr-un observator în susținător al acestei inițiative, care diminuează practic valoarea votului României. În decembrie 2022, Aurescu spunea într-un interviu pentru Digi24.ro că ”noi am avut inițial o poziție de susținere a unanimității, pentru că întotdeauna am considerat că statele mici ar trebui să aibă această pârghie la îndemână dacă există o situație în care interesele lor o cer să poată să blocheze o anumită decizie. Noi am constatat că România întotdeauna a acționat într-un spirit european și a încercat să găsească formule altfel, decât prin a se opune prin veto, nu cum au făcut alții, precum Austria”.

Reamintim că deciziile în Consiliul UE se iau cu unanimitate, ceea ce înseamnă că votul fiecăruia dintre cele 27 de state membre e egal, indiferent de mărimea țării.

Inițiativa statelor fondatoare UE a venit după ce Ungaria a blocat în ultimii ani mai multe decizii cruciale ale Uniunii Europene legate de Rusia și Ucraina.

Cum a explicat trădătorul Bogdan Aurescu schimbarea de atitudine a României: ”Ultimul an a fost marcat de decizii fără precedent la nivel european, în termeni de rapiditate și impact, având în vedere determinarea UE de a sprijini Ucraina în fața agresiunii Rusiei, precum și pe celelalte state afectate de consecințele acestui război. Rezultatele au demonstrat clar capacitatea de acțiune a Uniunii Europene, în plan extern, atunci când cele 27 de state membre mențin unitatea în jurul unor obiective și valori comune. Provocarea ține de menținerea acestei eficiențe pe termen lung și asigurarea vizibilității UE într-un context global în rapidă schimbare și cu provocări care se multiplică în mod constant. Pentru aceasta, un proces decizional mai eficient, prin utilizarea majorității calificate, ar oferi UE capacitatea de a se pronunța rapid și de a avea o acțiune de impact. România dorește să se implice încă din fazele timpurii ale discuțiilor care vor urma pe acest subiect de interes la nivel european pentru a putea participa la definirea unor abordări constructive”.

MAE susține în comunicatul de presă citat că această decizie se va limita la domeniul politicii externe și securității și nu va urmări modificarea Tratatelor de funcționare UE.