Preşedintele Klaus Iohannis a decis înfiinţarea la nivelul Administraţiei Prezidenţiale a unui grup de lucru pe tema „Combaterea schimbărilor climatice: o abordare integrată”, a informat, marţi, Administraţia Prezidenţială.
Potrivit sursei citate, această iniţiativă face parte din angajamentul preşedintelui Iohannis de a se implica în efortul naţional de combatere a schimbărilor climatice şi de consolidare a politicilor aplicabile acestui domeniu.
Grupul de lucru va reuni experţi naţionali şi internaţionali, membri de prestigiu ai comunităţii academice din ţară şi din afara ei, reprezentanţi ai instituţiilor publice, ai mediului non-guvernamental, financiar şi economic, cu experienţă solidă privind schimbările climatice.
Administraţia Prezidenţială arată că primul obiectiv al grupului de lucru constă în elaborarea unui cadru de abordare integrată a schimbărilor climatice la nivelul ţării noastre. Astfel, vor fi identificate o serie de priorităţi cheie pentru România în combaterea schimbărilor climatice, pe termen mediu şi lung.
Rezultatele consultărilor din grupul de lucru vor fi prezentate constant publicului şi înaintate Guvernului pentru a contribui la fundamentarea strategiilor şi planurilor naţionale privind schimbările climatice, care trebuie finalizate de Guvern în perioada 2022-2023.
De asemenea, se arată că efectele schimbărilor climatice sunt din ce în ce mai vizibile la nivelul României şi la nivel internaţional, fie că este vorba de valuri de căldură intensă, de secetă care distruge producţia agricolă, de inundaţii sau de ameninţări la adresa biodiversităţii provocate de incendiile de vegetaţie.
„În 2021, ţara noastră s-a confruntat cu un număr record de avertizări de vreme severă imediată (cod roşu) emise de Administraţia Naţională de Meteorologie, iar specialiştii avertizează că acestea vor deveni tot mai frecvente în contextul schimbărilor climatice. Grupul Interguvernamental privind Schimbările Climatice al ONU a publicat în vara anului trecut noi date care indică accelerarea schimbărilor climatice şi nevoia de acţiune fermă. Ca răspuns la aceste evoluţii, la conferinţa globală privind schimbările climatice de la Glasgow, COP26, din noiembrie 2021, statele şi-au luat angajamente suplimentare de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră. Aceste angajamente vor necesita implementarea de noi măsuri şi politici de reducere a emisiilor. La nivelul Uniunii Europene, este în prezent discutat şi negociat Pachetul Fit for 55, care conţine o serie de măsuri menite să reducă emisiile până în 2030. Traversăm, aşadar, o perioadă de reajustare a priorităţilor şi politicilor climatice internaţionale şi europene, la care România este parte. Tranziţia verde poate genera pentru România şi români nu numai un mediu curat şi sănătos, prevenirea unor fenomene meteo extreme şi a unor dezastre naturale asociate, dar şi acces larg la energie curată, creştere economică verde şi noi locuri de muncă. Pentru a beneficia de efectele pozitive ale tranziţiei verzi, trebuie să armonizăm varii interese în cadrul unei abordări integrate, ghidate de ştiinţă şi expertiză, ca răspuns la COP26 şi la Pachetul Fit for 55. Grupul de lucru înfiinţat la nivelul Administraţiei Prezidenţiale este menit să susţină acest demers naţional”, mai arată sursa citată.
