Ioan Cănărău, polițistul pedepsit pentru curaj. Abuzurile care arată mafia din interiorul MAI

Într-un minister care ar trebui să apere legea și să garanteze siguranța cetățenilor, teroarea s-a instalat chiar în interior. Cazul polițistului Ioan Cănărău este dovada vie că, la vârful Ministerului Afacerilor Interne, regulile nu sunt scrise de Constituție sau de Codul Penal, ci de o rețea de putere care își elimină propriii oameni atunci când devin incomozi.
Totul a început cu un dosar disciplinar. Acuzațiile, vagi și contradictorii, au fost suficiente pentru a porni mașinăria represivă a MAI. Din acel moment, Ioan Cănărău nu mai era un angajat, ci o țintă. Colegi chemați la audieri, presiuni administrative, amenințări mascate. Finalul era previzibil: suspendare din funcție.
„M-au scos din sistem fără să am voie să mă apăr. Am rămas luni de zile fără salariu, deși instanța a decis că am dreptate. Nu au vrut să mă primească înapoi. M-au pedepsit pentru că am spus adevărul”, povestește Cănărău.
Situația lui nu este doar un abuz moral, ci și o încălcare flagrantă a legii. Constituția garantează dreptul la muncă și accesul liber la justiție, dar conducerea ministerului a ignorat aceste principii fundamentale. În plan penal, refuzul de a pune în aplicare o hotărâre judecătorească poate fi încadrat la abuz în serviciu – faptă pedepsită de Codul Penal.
Un alt polițist, sub protecția anonimatului, confirmă: „Toată lumea știe ce i s-a întâmplat lui Cănărău. E un exemplu pentru noi toți. Dacă ridici vocea, ești următorul. Oamenii trăiesc cu frica în sân. Preferi să taci decât să fii aruncat pe drumuri.”
Astfel, instituția care ar trebui să apere legea funcționează după logica unei mafii. Cei care tac și se supun sunt răsplătiți, cei care îndrăznesc să critice devin victime. Dosarele inventate, presiunile administrative și tăcerea impusă au devenit politică de cadre.
Cazul Ioan Cănărău nu este doar drama unui om, ci radiografia unui sistem bolnav. Un minister care își hărțuiește propriii angajați nu mai poate pretinde că apără drepturile cetățenilor.
Întrebarea care rămâne e simplă: dacă legea nu se aplică în interiorul MAI, cum ar putea să fie respectată în afara lui?