Biroul Electoral Central revine cu clarificări asupra deciziei referitoare la vizele de flotant

Biroul Electoral Central (BEC) a venit joi cu o completare la decizia controversată de luni, precizând că persoanele cu viză de flotant pot vota la alegerile locale din 27 septembrie în localitatea de reședință, indiferent dacă și-au făcut flotantul înainte sau după 4 septembrie.

BEC a adus această clarificare după ce, din cauza neclarității modului în care a fost redactată, decizia de la începutul săptămânii a fost interpretată ca fiind una care restricționează dreptul la vot în localitatea de reședință al celor care și-au făcut viza de flotant după 4 septembrie.

Astfel, potrivit completării adoptate joi:

• ”Art. 2 alin. (2) din Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 81 din 7 septembrie 2020 se completează după cum urmează:
  • (2) Alegătorul care, până cel târziu în data de 4 septembrie 2020, și-a stabilit reședința la o altă adresă decât cea de domiciliu și a solicitat înscrierea în registrul electoral cu adresa de reședință, votează numai la secția de votare unde este arondată strada la care își are reședința menționată în actul de identitate, urmând a fi înscris în lista electorală suplimentară dacă nu a solicitat înscrierea în listele electorale permanente cu adresa de reședință și se prezintă la vot la secția de votare la care este arondată adresa de reședință”.

Biroul Electoral Central a precizat că a venit cu această completare în urma mai multor sesizări depuse de alegători, reprezentanți ai mass-media și ONG-uri care au reclamat lipsa de claritate a deciziei de luni ”avansând chiar interpretarea că textul în discuție ar interzice persoanelor care și-au stabilit reședința după data de 4 septembrie 2020 să voteze la secția de votare la care este arondată adresa de reședință”.

• 
  Conspirația locală PSD-AUR din Județul Olt
  Pânza de păianjen politică din Județul Olt. Controlul politic pe care PSD Olt îl deține în Județ a atins cote alarmante pe care nimeni nu le putea bănui. E deja știută caracatița politico-institutiolanală deținută de social – democrați. Ei controlează tot, de la Consiliu Județean, Instituții deconcentrate, locații publice, 100 de primării, firme de casă …
• 
  Bani publici devalizați la Vâlcea: Administrația Constantin Rădulescu, prinsă cu nereguli în lanț, plăți ilegale și lucrări fictive!
  Consiliul Județean Vâlcea administrează anual un buget de sute de milioane de lei și coordonează zeci de instituții publice, de la spitale și muzee până la servicii sociale, unități de învățământ și cluburi sportive. Într-o astfel de structură administrativă, rigoarea financiară și controlul intern nu reprezintă simple obligații birocratice, ci condiții esențiale pentru protejarea banului …
• 
  Nicușor Dan, un președinte bine intenționat dar depășit de situație. Bolojan ține statul captiv, în timp ce Simion face jocurile „reziștilor”
  Criza formării noului guvern s-a transformat dintr-un impas politic într-un veritabil spectacol al neputinței și al cinismului. La vârful statului, tabloul este unul dezolant: avem un președinte paralizat de complexitatea jocurilor de culise, un lider politic care a confiscat instituțiile și un fals opozant care, paradoxal, trage sforile pentru adversarii săi ideologici. În centrul acestei …
• 
  Gaură neagră în contabilitatea din Mureș: Administrația Péter Ferenc, prinsă cu nereguli uriașe de peste 138 de milioane de lei!
  Consiliul Județean Mureș administrează anual sute de milioane de lei proveniți din taxele contribuabililor, fonduri guvernamentale și finanțări europene. În schimbul acestor resurse, cetățenii au dreptul să primească o administrație care gestionează patrimoniul public cu responsabilitate, respectă legea și oferă o imagine financiară corectă asupra modului în care sunt cheltuiți banii județului. Realitatea identificată în …
• 
  Caracatița familiei Nanu: De la ”mafiile” imobiliare la tragediile din Prahova, până la tunurile IT și protocolul de lux al puciștilor politici
  Spațiul public și administrativ din România este dominat de rețele transpartinice complexe, unde trecutul legat de marile influențe județene fuzionează perfect cu capitalismul imobiliar de tip „tun”, infrastructura tehnologică de stat și industria de divertisment exclusivistă. În centrul acestui ecosistem se află ramificațiile dinastice ale familiei Nanu, o dinastie cu origini în județul Prahova și …